Evoluţia modelului de business în România: de la omul ziar la capitalismul modern al presei

Publicitate

SECŢIUNE SPONSORIZATĂ. Modelele de afaceri în presa au evoluat în România ultimelor două decenii. Primul a fost “omul-ziar” – vremea lui Ion cristoiu, Cristian Tudor Popescu, Ovidiu Ioaniţoaia, Horia Alexandrescu. Când acest model a intrat în crepuscul, s-a ivit “capitalismul modern al presei româneşti”.

Paginademedia.ro vă prezintă, în continuare, în seria Idei pentru presă, câteva date dintr-un studiu realizat de World Association of Newspaper - WAN-IFRA. Secţiunea Idei pentru presă este sponsorizată de proiectul Antreprenoriat şi Inovaţie în Mass-Media.

Puteţi descărca materialul gratuit, integral, dar şi alte studii de pe site-ul Antreprenoriat şi Inovaţie în Massmedia.

Caracteristici în era „omului-ziar”

Audienta era una “pasională”, implicată şi interesată de evenimentele sociale si politice.
Editorial si marketing editorial. De obicei, “omul-ziar” era cel care decidea asupra continutului editorial, dar si asupra intregii afaceri (publicitate, profitabilitate, investitii).
Vanzări de publicitate. Ziarele aveau putere de negociere şi cota cea mai mare din piaţa de publicitate. Cele mai multe contracte erau semnate de către jurnalişti şi de catre redactorii şefi, care primeau un comision din valoarea contractului.
Design, tehnoredactare si tipar. Machetarea paginilor se făcea de mână, dupa inspiraţia de moment a tehnoredactorilor.
Distribuţie şi vânzarea produsului. Cu excepţia Adevărului, care a intrat pe piata libera cu abonamentele din mediul rural şi cu tirajul inerţial al Scânteii, situat pe undeva la peste un milion de exemplare, predomina vânzarea “la bucată’, prin chioşcuri.

Caracteristicile în „Capitalismul modern al presei româneşti”

Audienţa - Publicul este bombardat zilnic, în fiecare secundă, cu zeci de mii de ştiri, pe mii de canale. Consecinţa imediată: ziarul şi-a pierdut calitatea de unic creator de ştiri şi o bună parte din influenţa asupra cititorilor, rămânând sursa de informare preferată (dar nu singura!) a oamenilor de peste 43 de ani.
Editorial şi marketing editorial - În toate redacţiile, funcţia editorială a fost separată aproape total de cea comercială. Directorul editorial, redactorul-şef, redactorii sef-adjunci şi şefii de departamente şi redactorii răspund doar de conţinutul editorial şi nu mai au atribuţii privind vânzarea de publicitate sau profitabilitatea afacerii.
Vânzarea de publicitate - Departamente special create au preluat integral responsabilitatea vanzarii de publicitate – jurnalistii nu mai sunt obligati se semneze contracte de publicitate.
Distribuţia. În condiţiile prăbuşirii fără precedent a tirajelor, pe mai departe predomină vânzarea la bucată. Piaţa de distribuţie continuă să fie extrem de atomizată, cu o puzderie de mici distribuitori, fără investitori strategici, precar organizata.