Octav Popescu, Initiative, despre ancheta agenţiilor: Investigaţia foloseşte doar albul imaculat şi negrul tăciune. Exclude în mod ciudat victima din analiză. Victima, „The Concurent”

„Investigaţia tratează superficial victima - chiar dacă aceasta ocupă un rol central în speţa investigată iar practicile perpetuate ale acesteia reprezintă motivaţia fundamentală a demersului tuturor celor 10 agenţii investigate” spune despre ancheta agenţiilor Octavian Popescu, vicepreşedinte Initiative.

Într-un punct de vedere trimis Paginademedia.ro, Octavian Popescu vorbeşte despre „victimă” şi despre practicile acesteia, fără o nominaliza. Este doar „The Concurent”.

Din poziţia lui Octavian Popescu reiese însă despre cine este vorba:

„Mai demult, în 2005, victime ale propriei conduite în business, care a determinat concedierea lor peste noapte de la cârma afacerilor locale ale unuia dintre cele mai reputate grupuri internaţionale de publicitate.

Victime care au renăscut în numai câteva luni pentru a face succes cu orice preţ alături de clienţi ale căror nume au rămas dintotdeauna un secret bine păzit. Victime care în orice altă piaţă şi cultură s-ar fi decredibilizat ireversibil cu o astfel de ocazie şi ar fi fost marginalizate de sistemul infailibil de autoapărare al unei societăţi civilizate şi exigente în raport cu reperele sale valorice.”

În 2005, piaţa de publicitate trecea printr-una dintre cele mai surprinzătoare schimbări: Mihaela Nicola şi Zoltan Szigeti plecau de la grupul Ogilvy, pe care îl conduceau. Se întâmpla la un an după campania electorală pentru care firme din grupul condus de cei doi lucraseră, clientul fiind PSD. La scurt timp, Mihaela Nicola şi Zoltan Szigeti înfiinţau The Group, în prezent cel mai mare grup de comunicare autohton, care include companii de publicitate, media şi PR.

Octavian Popescu, despre anchetarea de acum a agenţiilor de media de către Consiliul Concurenţei:

„Toţi cei 10 au ales să se sinucidă neparticipând la licitaţii menite să le alimenteze sănătatea businessului. Am putea interpreta şi aşa faptul că aceste agenţii (care trăiesc, prestează servicii din care plătesc oameni şi taxe) au refuzat să gireze prin simpla prezenţă sau participare lipsa de transparenţă şi claritate a procesului de licitaţie în câteva cazuri.

În vreme ce cei 10 îl eliminau de pe piaţă neparticipand la unele dintre respectivele licitaţii din motive obiective, victima le câştiga, asigurându-şi astfel…eliminarea.”

Punctul de vedere integral al lui Octavian Popescu legat de Raportul Consiliului Concurenţei în legătură cu un presupus cartel pe piaţa de publicitate, trimis Paginademedia.ro:

Raportul primit este doar o etapă preliminară intr-un proces laborios care durează de aproape 2 ani si este inca departe de finalizare. Deciziile Consiliului Concurenţei nu sunt definitive şi irevocabile, acestea putând fi atacate în instanţă.

Activăm într-o industrie extrem de complexă, cu un istoric de 24 de ani şi o evoluţie pe măsură. O industrie insuficient cunoscută, născută practic de la zero în primii ani după decembrie ’89, care a învăţat repede şi cu multe sacrificii conceptele, practica şi rigorile unui business la standarde occidentale, repurtând succese care au făcut cinste României în lume la concursuri şi festivaluri, cel puţin în ultimii 10 ani, fară a se bucura de atenţia, interesul sau sprijinul autorităţilor statului, dimpotrivă aş spune.

De aceea este poate explicabilă superficialitatea şi într-o anumită măsura simplismul logic al concluziilor conţinute în recentul raport întocmit de o autoritate aflată la primul său contact cu industria publicităţii, cu o speţă deloc simplă.

Este de semnalat absenţa unei analize în profunzime a cauzei şi a contextului în care s-au petrecut faptele, pretins anticoncurenţiale, cunoscut fiind că în cazuri asemănătoare petrecute în alte ţări şi industrii autoritatea de concurenţă a încercat să clarifice în amănunt contextul pentru a putea înţelege motivaţiile comportamentului actorilor investigaţi şi a evalua just efectele acţiunilor acestora.

Mai mult, investigaţia tratează superficial victima - chiar dacă aceasta ocupă un rol central în speţa investigată iar practicile perpetuate ale acesteia reprezintă motivaţia fundamentală a demersului tuturor celor 10 agenţii investigate.

Agenţiile investigate sunt, în majoritate, companii cu nume şi reputaţie internaţională, cu performanţe confirmate şi reconfirmate atât în ţară cât şi în străinătate de-a lungul a două decade în acest business şi în ale căror portofolii de clienţi (numele acestora fiind public) se află companii şi mărci recunoscute pe plan global. Aceştia sunt împricinaţii.

De cealaltă parte, autorii unei sesizări anonime şi în mod repetat neasumate. Pe scurt, victimele. Foarte recent, victime ale ‚uneltirilor’ DNA care a considerat justificat să trimită în judecată pe unul dintre reprezentanţii lor pentru aparent nu mare lucru în România zilelor noastre: cumpărare de influenţă.

Mai demult, în 2005, victime ale propriei conduite în business, care a determinat concedierea lor peste noapte de la cârma afacerilor locale ale unuia dintre cele mai reputate grupuri internaţionale de publicitate. Victime care au renăscut în numai câteva luni pentru a face succes cu orice preţ alături de clienţi ale căror nume au rămas dintotdeauna un secret bine păzit. Victime care în orice altă piaţă şi cultură s-ar fi decredibilizat ireversibil cu o astfel de ocazie şi ar fi fost marginalizate de sistemul infailibil de autoapărare al unei societăţi civilizate şi exigente în raport cu reperele sale valorice.

Ar fi nedrept să spun că lucrurile se împart tranşant în alb şi negru, că binele stă 100% într-o singură tabără iar negrul, negreşit şi integral, în cealaltă. Dar cântărind deopotrivă bunele şi relele, balanta se înclină invariabil într-un mod care nu face cinste acestei industrii clădite cu efort şi bună credinţă timp de 24 de ani.

Pe de altă parte însă, investigaţia foloseşte doar albul imaculat şi negrul tăciune. Exclude în mod ciudat victima din analiză (chiar dacă evolua în rol principal în licitaţia de la care a pornit investigaţia precum şi în multe alte cazuri puse în discuţie) şi în ciuda evidenţei logice, îi acordă rolul de Făt Frumos si steaua cu barete în înalt grad de Alb ca Neaua. Umplându-i de negru pe toţi cei 10 şi distribuindu-i în rolul de Spâni.

Trăim în România ambiguităţilor, neasumării şi implicit a nuanţelor de gri, chiar şi în situaţiile de o simplitate şi claritate dezarmante pentru oricare individ informat şi cu logica la el. În premieră, în acest caz concluziile investigatiei par clare, fară urmă de îndoială sau vreo nuanţa de gri. Oare?

Dar dacă schimbăm perspectiva şi privim din celălalt unghi, dinspre cei mulţi către cel puţin? O perspectivă pe care poate Consiliul Concurenţei o va găsi interesantă…

Operăm într-o piaţă extrem de competitivă, aflată la capătul unei perioade agonizante de regres profund. Într-atât de competitivă încât sintagma “throat cutting” folosită de americani o descrie perfect şi fiecare dintre cei 10 o simte în fiecare zi în acest business, inclusiv în zilele în care se întâlneau să discute starea industriei şi ce trebuie făcut, îndreptat.

Într-atât de afectată de criză încât nivelul ei s-a redus sub jumătate faţă de vârful istoric atins în 2008 şi ale cărei semne de revenire sunt încă timide. La care s-a adăugat efectul unei ordonanţe care mai mult a stricat încercând să repare.

În aceste condiţii, toţi cei 10 au ales să se sinucidă neparticipând la licitaţii menite să le alimenteze sănătatea businessului. Am putea interpreta şi aşa faptul că aceste agenţii (care trăiesc, prestează servicii din care plătesc oameni şi taxe) au refuzat să gireze prin simpla prezenţă sau participare lipsa de transparenţă şi claritate a procesului de licitaţie în câteva cazuri.

În vreme ce cei 10 îl eliminau de pe piaţă neparticipand la unele dintre respectivele licitaţii din motive obiective, victima le câştiga, asigurându-şi astfel…eliminarea.

În plus, demersurile de auto reglementare (ghid de licitaţie, ghid de audit media, ghid etic) la care sinucigaşii au consimţit pentru a atrage atenţia tuturor actorilor pieţei că ceva trebuie serios schimbat pentru a ridica standardele acestei industrii sunt în fapt doar uneltiri tendenţioase şi aparent ilegale pentru eliminarea unui concurent - The Concurent. Unul atât de bun, de creativ şi de performant încât nici unul dintre cei 10 nu-i descoperise timp de două decenii secretul reţetei magice...

Sună fabulos, aproape mioritic.

Sunt convins că sunt foarte mulţi cei de bună credinţă şi apropiaţi industriei, care cunosc adevărul, simt la fel şi doresc să contribuie la mai binele acestei pieţe şi acestei bresle.

Lor şi tuturor celor care li se vor alătura de acum înainte le mulţumesc şi îi asigur că mai devreme sau mai târziu binele învinge.

Octavian Popescu
Vicepreşedinte, Initiative