VIDEO. Mimi Brănescu, totul despre Las Fierbinţi: “Mărgineanu trebuia să fie Celentano”. “Nu îmi plăcea numele Las Fierbinţi”. “După sezonul şase, n-am mai vrut să scriu”. Episoade mai lungi în sezonul şapte.

Totul despre Las Fierbinţi la PaginademediaTV. Este actor, dar nu apare în serial. S-a născut în Lehliu, dar scrie pentru un serial cu acţiunea în Fierbinţi. Nu i-a plăcut numele serialului – “nu m-aş fi uitat la un serial cu numele Las Fierbinţi” – dar acum spune că “a devenit un brand”.

Povesteşte că rolul lui Celentano trebuia să fie al lui Mărgineanu, dar aceste nefiind actor, nu a putut "acoperi partitura" şi a fost ales pe Adrian Văncică. După sezonul şase, a decis să nu mai scrie pentru serial, dar "a primit o ofertă de nerefuzat."

Invitatul Interviurilor PaginademediaTV este Mimi Brănescu, scenaristul serialului Las Fierbinţi.

“Mi-am dorit foarte mult sa plec de la tara. Aici e un lucru amuzant, pentru ca dupa 10 ani de la plecarea de la tara mi-am dorit si mai tare sa ma intorc la tara. Şi acum scriu tot poveşti de la ţară”, a spus Mimi Brănescu la Interviurile PaginademediaTV.

Idei din interviu:

- a ajuns să lucreze la serial după ce pilotul era deja făcut. Nu i-a plăcut numele.

"Nu-mi plăcea titlul. Nu m-as uita la un produs care se numeste « Las Fierbinti ». Asta e pararea mea. Acum a devenit un brand. A devenit o chestie si nu-ti mai dai seama. Nu mai asculti « Las Fierbinti ». Dar daca as auzi prima oara « Las Fierbinti » nu m-as duce sa ma uit. I-as fi zis mult mai simplu"

- în primul sezon, Las Fierbinţi a fost pentru pragul de audienţă cerut de Pro TV.

„Am avut doar la primul sezon o discutie cu cine am negociat eu banii, cu doamna cu care am negociat banii, care mi-a zis: « Daca faceti share 25 mai iei nu stiu cati bani ». Era o chestie motivationala pe care eu am luat-o foarte in serios si am facut share 25. Am luat acei bani”

- a avut „lupte grele” în primul sezon:

"Am vazut pilotul, m-am intalnit cu ei si am cazut de acord sa scriu eu o continuare, dar sa ma indepartez de pilotul facut de ei pentru ca mie nu imi placea. Si ori sa fac altceva ori sa ma duc. Ei mi-au spus : «Trebuie sa-l facem pe asta. Asta e inceputul, deja s-au bagat bani in el!» Si atunci am spus: « Bun, plecam de la personajele astea, de la ce se intampla in pilot, dar dupa aia ma duc unde vreau eu cu ei.» Oamenii au fost de acord si dupa cateva luni de razboaie am ajuns la ce e."

- după sezonul doi, se gândea să renunţe.

“Eu mi-am cam terminat bateriile de la sezonul 2. Acum ma surprind si pe mine. Sunt mandru si obosit in acelasi timp ca pot sa merg mai departe.

Eu am zis după fiecare sezon, că nu mai pot, dupa fiecare sezon am vrut sa ma internez. Ma dor toate, e inuman, e greu, nu am cum sa scriu si trec doua-trei luni si vad ca pot sa scriu. Acum ce sa fac ? Lor le place, adica nu lucrez la misto, nu fac lucrurile mai diluate sau mai simple voit, sau «lasa, ca merge». Nu, eu fac cat de bine pot, si ei sunt multumiti, ca nu mi-ar mai cere mai departe, si atunci ce sa zic? nu?"

- după sezonul şase a luat hotărârea să renunţe la serial. A revenit.

"A fost acum, dupa sezonul 6, clar, ca eu nu mai scriu, si am crezut ca ei cauta pe altcineva. Ei au mai incercat si inainte sa caute pe altcineva sa scrie. Dar probabil ca nu au gasit daca au venit la mine.
Nu am mai vrut sa scriu. Era clar. (...)Pana la urma am primit o oferta de nerefuzat."

- pentru că Pro TV a decis să difuzeze două episoade deodată, sezonul şapte (care acum se filmează) va fi diferit: nu vor mai fi două episoade scurte, ci unul singur, dar mai lung.

- Sezonul 8? “Nu stim. Stai sa trecem bine cu saptele”

- Rolul lui Celentano trebuia să fie al lui Mărgineanu. Până la urmă au optat pentru Adrian Văncică.

"Partitura lui Celentano era pentru Ardiles (rol jucat Marginenanu). Si apoi eu pe Ardiles il credeam betivul. Si el nefiind actor – Margineanu, care canta – ii era destul de greu sa acopere partitura asta. Si am mutat textul lui pe un alt personaj, l-am pastrat pe Ardiles hot si ne-am gandit la Vancica si am ajuns la ideea lui Andrei Boncea la Vancica sa faca – era personajul si nu stiam actorul – si daca Vancica nu ar fi mers pe asta, nu stiu ce faceam: mai cautam un betiv sau renuntam la personaj."

- Soţia lui, Mirela Oprişor, şi-ar fi dorit să fie doctoriţa satului. I-a scris rolul Asprinei: “Nu s-a supărat, e o fată cu umor. Si i-a placut si pentru ca a fost bine a mers mai departe”

- Primul serial scris pentru TV a fost Strada Lombarzilor, la B1.

"Noi nu aveam 2 lei. 3.000 de euro am zis, pe un episod. Am spus asta ca sa ne zica noua NU si noi sa fim linistiti ca «bai, noi am vrut, dar daca ne apucam de treaba asta pe care nu o cunoastem, costa.» Desi noi le-am spus ca o cunoastem. Omul ne-a zis: «nu pot sa va dau 3.000, e mult, dar va dau 2.500»"

- A scris şi pentru Fetele Marinarului (Antena 1), serial care nu a performat la fel ca Las Fierbinţi.

„Am plecat de la o idee slaba. Nu stiu de unde era formatul, ca un marinar isi gaseste in 5 porturi, 5 fete. Si tot ce am putut sa negociem a fost : «Hai, macar, sa fie 4. Ca e oricum de necrezut».
Petrisor Obae: Deci nu a fost ideea voastra.
Mimi Branescu: Nu. Oricum a fost de necrezut: 4 fete in 4 porturi. Am zis: “Asta unde a trecut, a insamantat”.

- Ce personaj ar fi fost dacă rămânea în sat, la Lehliu?

Cred ca aveam putin din toate. Am vrut sa ma fac si carciumar, cred ca nu cu politica. Nu as fi vrut sa fiu primar. Poate si un pic din Giani. Daca as fi fost nefericit, poate as fi un pic din Celentano. N-as fi furat ca mi-e frica, asa, n-am furat de cand eram mic.

- Dacă politicienii ar fi personaje în Las Fierbinţi, cum i-ar distribui?

"Pai Udrea e clar ce ar juca, nu? Iohannis ar fi, sa zicem, primarul, dar e dupa cum arata…
Basescu probabil ca ar fi Celentano.
Ponta… Cred ca Ponta ar fi Giani, dar Ponta are ochelari si pacaleste. Adica ar fi un Giani bun.
Dan Diaconescu ar fi Dorel.
Vadim Tudor ar fi Firicel."

Interviul a fost realizat la Dynacord Cafe, iar transcrierea a fost făcută de Mediafax Monitorizare

VIDEO. Mimi Brănescu, la interviurile PaginademediaTV:

Transcrierea detaliată a interviului:

Petrisor Obae: Cred ca lumea se intreaba de ce nu apari in propriul serial ?
Mimi Branescu: Pai nu e cea mai fericita experienta. Am incercat, la inceput, am scris un text, «Gunoierul », in care am si jucat, si a fost destul de complicat sa urmaresc si textul, pentru ca nu poti sa te rupi, nu poti sa scrii un text si sa-l arunci: zici gata, il iau de la zero, ma apuc sa-l invat, si acum sunt actor. Nu, eu eram atent la ce zic partenerii. Daca au zis bine replicile, daca au zis textul corect. Si e greu. Nu agreez, nu-mi place. Am jucat si in «Lombarzilor », dar a fost o conjunctura si atunci, o intamplare. Eu nu am vrut sa joc. Am cautat pe altcineva, nu s-a putut. Scrisesem 12 episoade si mai aveam 2 sa termin, si nu scriam in timp ce jucam, nu era în paralel. Dar nici atunci nu a fost o intamplare fericita.

Petrisor Obae: Da, ca tu ai jucat in filme premiate. Ai jucat in « Pozitia copilului », ai jucat in multe alte filme, ai jucat si prin scurt metraje. Si in propriul serial nu joci.
Mimi Branescu: Pai dar sunt ale mele, eu sunt satul de textele astea. Le am tot timpul in cap, iti dai seama. Mi se pare ca fac de doua ori acelasi lucru. Cand scriu se termina treaba mea dupa ce inchid laptopul. Sa ma apuc iar sa le iau sa le invat. Ca daca scrii nu inseamna ca le si stii. Trebuie sa le inveti, vezi ca actor alte probleme. Sa le punem asa, pe caprarii.

Petrisor Obae: E cu atat mai ciudat cu cat tu ai copilarit la tara. Ai un background
Mimi Branescu: Pai da, dar mi l-am folosit cat am putut in scris. Cred că a fost util. Asa, daca ma apucam sa si joc si sa si regizez si sa si filmez, nu cred ca faceam niciuna dintre ele bine.

Petrisor Obae: Acum avem « Las Fierbinti » in portie dubla. Avem doua episoade pe saptamana. Cum va fi sezonul fata de sezoanele trecute? Va fi mai scurt din cauza asta ?
Mimi Branescu: Eu am scris pentru un sezon, episoade scurte, si acum am aflat ca le-au dublat, le-au pus unul dupa altul. Inseamna ca vor fi cu jumatate mai putine zile de difuzare.
Petrisor Obae: Cate episoade are sezonul asta?
Mimi Branescu: Erau 12, déci 6 cred ca o sa aiba asta.
Petrisor Obae: Si sezonul urmator ?
Mimi Branescu: Sezonul urmator sunt, din nou, 12 episoade, dar sunt lungi. Nu sunt 24 duble (mici). Sunt 12 mai lungi.
Petrisor Obae: Aproape de o ora si jumatate sau cat ?
Mimi Branescu: 75 de pagini. Ia-o asa.
Petrisor Obae: E mai dificil cand ai o poveste care se intinde pe o ora si jumatate ?
Mimi Branescu: E altfel de constructie. Cand trebuie sa o termini in 35-40 de pagini se deruleaza mai repede. Cand trebuie sa o mai intinzi, ca sa nu o intinzi trebuie sa mai inventezi niste probleme sa se duca firesc spre 75. Daca ii ploua in casa intr-un episod de 45, vorbeste cu unul, vorbeste cu altul, rezolva problema.

In episodul de 75 ii ploua in casa – sa zicem – afla de la altcineva ca ii ploua in casa, ii spune altuia, ca nu stiu ce, incearca sa rezolve, nu poate si abia dupa aia gasim un final. Nu stiu daca e mai bine sau mai rau. Verificam acum, in sezonul 7.
Petrisor Obae: Dar ce rezerve ai? Pentru cate sezoane?
Mimi Branescu: Eu mi-am cam terminat bateriile de la sezonul 2.
Petrisor Obae: Si uite ca am ajuns la sezonul 6.
Mimi Branescu: Da, ma surprind si pe mine. Sunt mandru si obosit in acelasi timp ca pot sa merg mai departe.
Petrisor Obae: Deci nu exista o limita.
Mimi Branescu: Nu stiu, eu am zis după fiecare sezon că nu mai pot, dupa fiecare sezon am vrut sa ma internez. Ma dor toate, e inuman, e greu, nu am cum sa scriu si trec doua-trei luni si vad ca pot sa scriu. Acum ce sa fac?

Lor le place, adica nu lucrez la misto, nu fac lucrurile mai diluate sau mai simple voit, sau «lasa, ca merge». Nu, eu fac cat de bine pot, si ei sunt multumiti, ca nu mi-ar mai cere mai departe, si atunci ce sa zic: nu ? Nici nu am altceva de facut.
Petrisor Obae: Dar este singurul lucru pe care il scrii in momentul asta, « Las Fierbinti ».
Mimi Branescu: Da. Nu prea mai pot si altceva.
Petrisor Obae: Vreau sa ne ducem la inceputul serialului, la cum a pornit ideea…
Mimi Branescu: Eu am venit in povestea asta. Nu am initiat-o. E pornita – daca stiu eu bine – Leonid, cel care joaca politistul, a vazut un serial rusesc cu viata la tara si a venit cu propunerea la Dragos Buliga, şi de aicea lucrurile nu sunt clare.

Ei au facut un pilot, au filmat un pilot, chiar mai multe episoade, nu a fost aprobat, sau nu a trecut de board-ul Pro-ului, si au mai incercat si au ajuns la mine. Eu prima oara am zis ca nu ma intereseaza, tot prin Leonid am facut, si a doua oara nemaiavand bani si solutii am privit mai interesat problema.
Petrisor Obae: Deci nevoia te-a impins sa accepti.
Mimi Branescu: Nevoia, mie imi place cand scriu – cum sa zic – cand ma apuc de scris, imi place sa scriu, dar asa cand ma gandesc ca trebuie sa ma apuc de scris nu imi place. Mi se pare ca nu e o meserie sa te bucuri de ea neaparat. Dar in momentul scrisului imi place si imi place mult.

Si am vazut pilotul, m-am intalnit cu ei si am cazut de acord sa scriu eu o continuare, dar sa ma indepartez de pilotul facut de ei pentru ca mie nu imi placea. Si ori sa fac altceva ori sa ma duc.. Ei mi-au spus : « Trebuie sa-l facem pe asta. Asta e inceputul, déjà s-au bagat bani in el ! » Si atunci am spus : « Bun, plecam de la personajele astea, de la ce se intampla in pilot, dar dupa aia ma duc unde vreau eu cu ei. » Oamenii au fost de acord si dupa cateva luni de razboaie am ajuns la ce e.
Petrisor Obae: Cine era in pilot? Ce personaje erau acolo?
Mimi Branescu: In pilot primar era Radu Gabriel, Gigi era vicele, Vasile, Robi era politist, carciumarul Bobita si Giani erau, Dalida, Geanina si Dorel. Cred ca n-am uitat pe nimeni.
Petrisor Obae: Si tu i-ai adus pe…
Mimi Branescu: Si eu i-am adus pe Celentano, pe Ardiles, pe Firicel, pe Aspirina, pe Dalida, pe Mos Peleus, pe Rapidoaica, pe Branzoi, pe Nicu Rata si tot asa, cred ca n-am uitat pe nimeni.
Petrisor Obae: Da, daca imi aduc bine aminte, au fost adusi pe rand.
Mimi Branescu: Au fost adusi pe rand pentru ca eu nu am scris avand in cap niste personaje principale. Personajul principal a fost comunitatea asta. Si am zis sa se poata oricand fara oricine si in acelasi timp sa poata duce o poveste oricare dintre ei. Si de-asta unii dispar, apar, pot sa vina, pentru ca satul ala ma intereseaza, el e personajul principal. Nu Vasile, sau politistul sau Aspirina.
Petrisor Obae: Si cum te-ai gandit tocmai la aceste personaje ? Firicel, Celentano, Aspirina, Dalida ?
Mimi Branescu: Au venit firesc, nu stiu. Au venit povestile si apoi au aparut si personajele. Intai au aparut scenele cu ei si apoi am zis: «asta ar fi misto sa mergem mai departe cu el ». Sfatuindu-ma si cu Boncea in vremea aia si cu Buliga, cu regizorul proiectului.
Petrisor Obae: De unde ai luat aceste stererotipuri, personaje ale comunitatii ?
Mimi Branescu: Celentano chiar exista. E un baiat poreclit Celentano, un fost coleg de clasa, care nu e personajul de aici, dar mare parte din inspiratie am primit-o vazandu-l pe el. Povestea cu puii din serial – de la inceput, sezonul 1 – e cu el. Am fost sa-mi iau eu niste pui la tata la tara si l-am luat si pe el cu mine sa ma ajute si acolo el era innebunit dupa pui (« Bai, ce mi-as dori si eu ! » ; « Ia si tu 10 pui. Vrei sa-ti iau 10 pui ? », « Da … Si cel mai mare cocos ti-l tai si ti-l dau tie si nu stiu ce…») si sor-mea si cumnata-miu aveau un magazin mic in fata casei si l-am lasat cu puii, mi-a explicat cum o sa-i acopere, cum ii fereste de ploaie, ii ridica de la pamant, toata treaba. In masina mi-a zis : « Fii atent, cum o să fie… Şi cân m-am întors, vânduse puii. L-am întrebat «Unde sunt, mă puiii ? » I-am dat ! «Cum i-ai dat ? » « I-am dat cu 10 lei mai mult decat ai dat tu pe ei » Si era o afacere pentru el. Am ras…
Nu e cineva pe care sa-l identifici si sa spui : « asta-i ala ». De la fiecare am luat cate ceva, si traind in lumea aia eu ii stiu bine si nu vreau sa-i supar, nu vreau sa-i jignesc, nu vreau sa-mi bat joc de ei. Asta e grija mea. Dar ei cam asa sunt de multe ori.
Petrisor Obae: Da, ca « Fierbinti » a fost alegerea producatorilor…
Mimi Branescu: Nu a mea. Nu e alegerea mea. Titlul am incercat si eu sa-l schimb. Nu-mi place titlul. Nu mi se pare un titlu extraordinar, dar…
Petrisor Obae: Dar tu pe ce varianta de titlu ai fi mers ?
Mimi Branescu: Habar n-am. Nu m-am gandit la asta, dar m-am luptat sa schimbam titlul. Dar déjà il inregistrasera si déjà era platit. Nu inteleg bine. Nu stiu lucrurile astea.
Petrisor Obae: Dar tie de ce nu ti-a placut ?
Mimi Branescu: Nu-mi place titlul. Nu m-as uita la un produs care se numeste « Las Fierbinti ». Asta e pararea mea. Acum a devenit un brand. A devenit o chestie si nu-ti mai dai seama. Nu mai asculti « Las Fierbinti ». Dar daca as auzi prima oara « Las Fierbinti » nu m-as duce sa ma uit.
Da, mie mi se pare un handicap titlul. Mi s-a parut ca ne-am luptat si cu titlul la inceput. Daca i-am fi zis altfel poate ca era mai bine. Sau nu s-a mai pupat titlul cu produsul. Ei poate pe ce incepusera, mergea.
Petrisor Obae: Dar tu cum i-ai fi zis ?
Mimi Branescu: Habar n-am, nu stiu. Dar nu i-as fi dat un titlu din asta spectaculos sau cautat. I-as fi zis mult mai simplu. Eu am avut mare incredere in produs. N-am crezut niciodata ca e nevoie nici de vedete sa-l facem mai faimos.
Petrisor Obae: Dar totusi au aparut niste vedete in serial.
Mimi Branescu: Au aparut niste vedete de la un moment dat. Ambitia mea de la inceput a fost – au fost discutii pe tema asta, sa chemam vedete ca sa vezi ce facem cu vedetele – si am zis : « nu, hai sa-i facem pe oamenii astia vedete ». Si cred ca am reusit. Ne-am mai ajutat pe parcurs de niste vedete, poate, dar cred ca de cand au aparut ei in serial s-au cam ajutat si vedetele de ele. Cred ca si-au facut si ele un serviciu, nu numai ele noua.
Petrisor Obae: Si le-ai scos. L-ai scos si pe Malaele, ai scos-o şi pe Maia
Mimi Branescu: I-am scos pentru ca n-am mai avut povesti cu ei.
Petrisor Obae: Sau nu s-a inchegat personajul…
Mimi Branescu: S-au inchegat foarte bine. Dar am ramas fidel crezului meu initial: vedetele sunt astia, pentru care muncesc eu. Nu aduceti vedete. Au venit, oamenii au fost in regula, au facut treaba foarte buna, si s-a terminat povestea. Nu stiu, poate mai apar, habar n-am. Dar nu am obligatia, cand ma apuc sa scriu un sezon sa zic: ce fac cu Mos Peleus, ce fac cu Rapidoaica ? Nu, ii am pe ailalti. Am destui.
Petrisor Obae: Dar au mai fost situatii in care din lipsa de inspiratie sa ajungi sa cum se spune sa omori un personaj, sa-l scoti
Mimi Branescu: Nu. Sunt povesti care se potrivesc unor personaje si povesti care se potrivesc altora. Si atunci unii apar mai putin. Dar cred ca pot sa adaptez orice poveste aproape bine fiecarui personaj. Nu am probleme, nu e pana de idei. Nu am de ce sa-i omor. Am facut o greseala in «Lombarzilor» ca l-am omorat pe Besoiu in episodul 9 si mi-a parut rau dupa aia - ca toata echipa a zis: «pai cum? » - si ne-am chinuit noi, am facut un lucru cu Cihriac care nu se face, i-am adus fratele geaman. Doar de dragul lui Besoiu a fost aia. Si pentru ca era mai pionierat asa, oamenii au fost mai intelegatori si au zis : « am luat-o ca pe o gluma, asa, ne-a fost drag de el»
Petrisor Obae: « Lombarzilor » a fost primul serial pe care l-ai scris.
Mimi Branescu: Da. Cu Chiriac, nu singur. Cu Dan Chiriac.
Petrisor Obae: Da, stiu ca ati fost doi. Sa revenim putin la «Las Fierbinti », apropo de personaje : cum au pornit si cum au evoluat ? Am vazut ca difera destul de mult. Sotia ta, Mirela Oprisor, avea un rol putin altfel in primele serii.
Mimi Branescu: Atunci am considerat ca este de impact sa apara in serial asa. Pe parcurs, cum am incercat si cu Celentano, acelasi lucru, cum am incercat si cu Firicel, ca sa nu devina stereoptip, ca sa nu devina un cliseu, curva satului, ce juca ea acolo, am incercat sa o mut un pic din hainele astea si sa aiba altfel de probleme. Sa stii că e curva satului, dar curva satului sau betivul satului nu sta tot timpul beat si cauta bautura. Nu, aia e o stare de fapt. Asa face, fiind beat, tot ce face. Dar un betiv nu cauta sa bea. Cum o curva nu cauta parteneri de sex. Ea – fiind curva satului – are treaba. Vrea sa repare gardul, sa faca casa, tot ce trebuie.
Petrisor Obae: Ea nu s-a suparat cand a vazut rolul asta acasa ? « Nu puteai sa-mi scrii si mie altceva ? Tocmai pe asta mi l-ai scris ? »
Mimi Branescu: Nu, Mirela e o fata cu umor si nu are probleme din astea. Ea initial ar fi – nu stiu , am mai si zis asta – ea a zis, ar fi vrut sa fie doctorita. Dar ce era in capul ei ? O doctorita ? Si i-am zis : « mai, Mirela, eu nu stiu sa scriu ce vrei tu sa scriu si nu stiu sa scriu ce iti place tie » Sigur, nu mi-a zis : « nu imi scrie asta ». Sunt destul de uracios cu asta. Si apoi mi-a venit in cap personajul. Si i-am zis : « bai, lasa, ca am altceva ». Si s-ar putea sa fie pentru tine si sa-ti placa. Si i-a placut si pentru ca a fost bine a mers mai departe. Ca au mai fost asa mici incercari de oameni care nu au muscat.
Petrisor Obae: Poti sa imi dau un exemplu ?
Mimi Branescu: Da, sunt personaje mici, ca am incercat – nu stiu sa iti dau un exemplu de din asta ratat, ci de oameni care nu au intrat bine in universul ala. Si am incercat pe scene mici. Unii nici nu au aparut. Am refacut. De exemplu, partitura lui Celentano era pentru Ardiles (pentru Marginenanu). Si apoi eu pe Ardiles il credeam betivul. Si el nefiind actor – Margineanu, care canta – ii era destul de greu sa acopere partitura asta. Si am mutat textul lui pe un alt personaj, l-am pastrat pe Ardiles hot si ne-am gandit la Vancica si am ajuns la ideea lui Andrei Boncea la Vancica sa faca – era personajul si nu stiam actorul – si daca Vancica nu ar fi mers pe asta, nu stiu ce faceam : mai cautam un betiv sau renuntam la personaj.
Petrisor Obae: Vancica a fost unul dintre personajele care a prins foarte bine…
Mimi Branescu: A prins foarte bine, da.
Petrisor Obae: I s-a potrivit foarte bine rolul.
Mimi Branescu: I s-a potrivit si a facut treaba. E un actor profesionist. A inteles oportunitatea si a exploatat-o la maxim.
Pai el avea o problema la inceput, ca el nu e Celentano. Incepuse sa aiba faima – nu zic ca sa-l supar, o zic asa – ca el e Adrian Vancica si sa nu-i mai zica lumea Celentano. Şi acum el e numai Celentano, nu mai e Adrian Vancica. S-a acomodat bine in noua haina.
Petrisor Obae: Si am vazut ca au fost serii in care era foarte exploatat.
Mimi Branescu: Pai a fost pentru ca a mers. Dar i-am mai rotit. Nu am pastrat lupa numai pe un personaj. Am ramas fidel ideii initiale: sa nu fie un personaj principal. Am incercat sa fac asta : sa fie o comunitate si problemele sa se perinde de la unii la altii. Pentru ca de fapt poti sa muti orice problema, orice plot din poveste, din serial, se poate - firul narativ – se poate muta pe orice personaj. Fiecare poate sa lucreze la povestea aia. Si atunci eu sunt mandru de lucrul asta.
Petrisor Obae: Vazand succesul serialului – cum spuneai si tu, Vancica nu mai e Vancica, acum e Celentano - nu te gandeai : « uite, ma, eu am jucat intr-o gramada de filme, filme premiate, poate ca daca as fi fost si eu pe acolo ma stia si pe mine lumea ca pe nu stiu cine din ‘Las Fierbinti’ ». Adica le-a adus o faima..
Mimi Branescu: Mare, pe care eu nu am cunoscut-o si nici nu stiu daca o s-o cunosc vreodata. Eu inca nu am depasit faza asta: care e diferenta dintre scenarist si scenograf ; lumea nu prea e lamurita ce fac eu. Nu mai zic: regizor-scenarist. Oricum, scenaristul e un grup de scenaristi. Noi suntem 4.000 de scenaristi, de fapt. Asa cred oamenii ca scriu, si am lasat-o asa, că doar eu scriu. Nu e nicio lauda. N-am putut sa-i invat pe altii. Si vizavi de faima nu am depasit faza Mimi e baiat sau fata, de exemplu. Am avut o perioada in care am jucat in filme. Am jucat cu drag, sunt mandru ca am apartinut acelei ere (cu bune si cu rele, facand lucruri bune si lucruri proaste). Dar s-a terminat sau e in pauza.
Petrisor Obae: Da, iar apropo de Mimi, chiar tu ai fost cel care a ales sa-ti apara asa numele pe generic.
Mimi Branescu: Doamna Olga Tudorache mi-a zis in anul I – pe mine ma cheama Mimi, Branescu Mimi Cornel, e primul prenume – si m-a intrebat, a inceput sa rada si a zis : « Pe tine te cheama Mimi ? Faţa asta de baietoi, asa si asa, tu esti Mimi ?» Si numai Mimi mi-a zis. Si pe mine toti in facultate, in ATF, toti ma stiu de Mimi. In sat, intr-adevar, si in liceu, imi ziceau toti Cornel, ma stiu de Cornel. Si Cristi Puiu la « Un cartus de Kent » m-a sunat si mi-a zis : « ma, cum te trec ? Cornel sau Mimi pe afis? » Si eu am zis : « Nu stiu », « Dar toata lumea te stie de Mimi ». Si am cazut de acord sa fie Mimi. Pe mine ma cheama si Cornel in egala masura. Nu am o problema. Dar unii ma striga Mimi, altii ma striga Cornel.
Petrisor Obae: Dar in sat acolo, lumea stie ce faci ? Lumea stie ca tu esti omul din spatele « Las Fierbinti »?
Mimi Branescu: Multi stiu ca sunt scenograful acestui produs, care scrie si niste piese de teatru. Dar eu sunt actor. Iti dai seama ce e in capul lor.
Petrisor Obae: Sunt curios daca te abordeaza : « Mă, nu e chiar asa cum spui acolo ! Razi de noi, ce ne faci ? »
Mimi Branescu: Asta – problema – am mai descoperit si eu pe parcurs de cand ma mai joc cu scrisul, ca toata lumea se pricepe la scris cum se pricepe la fotbal. Am avut la inceputul serialului, in sezonul I si cred ca nu gresesc, m-a oprit un bodyguard la intrarea in Pro, si mi-a zis - dupa ce s-a prins el cine sunt, ca trebuie sa zici numele – « Ba, mi-a placut ultimul episod, dar sa stii ca finalul eu l-as fi facut altfel ! » Si am zis : « da, cand o sa-ti vina randul, fa-l ! » Nici nu stii cum sa te porti. Noi ne pricepem si la scris. Tata e un mare specialist.
Petrisor Obae: Si te ajuta ?
Mimi Branescu: Ma ajuta cu multe. Imi zice : « Bai, ai cam lungit-o, e cam asa… »
Petrisor Obae: Care e cel mai bun critic al tau ?
Mimi Branescu: Cred ca eu.
Petrisor Obae: Cand te-ai apucat sa scrii, ce ai scris prima data ?
Mimi Branescu: Pai am scris in liceu niste poezii. Faceam glume cu un coleg. Faceam la misto un fel de epigrame. Golaneli, de fapt, cu rima, pe diverse subiecte/teme. Si apoi am scris – sau inainte de asta cred ca am scris – niste poezii. Mie mi-a placut sa cant la chitara si de aici toata…
Petrisor Obae: Si totusi ai ales actoria…
Mimi Branescu: Ca sa nu plec in armata. Nu sunt innebunit de meseria asta. Nu am visat-o de la 11 ani.
Petrisor Obae: Dar tu ce visai ?
Mimi Branescu: Eu am vrut sa cant la chitara. Mult mi-am dorit sa cand la chitara si nu sunt chitarist, nu am fost nici atunci. Aveam un prieten bun, Florin Georgescu, care canta mult mai bine. Si am invatat si eu, asa, cat sa nu ma fac de ras.
Petrisor Obae: Si atunci te-ai dus pe zona asta.
Mimi Branescu: M-am dus pentru ca fratele meu facea regie atunci. Si mi s-a parut o poveste foarte tare si mi-a venit ordinul de incorporare si nu stiu de unde… Eu ii mai faceam pe oameni sa rada -Imagineaza-ti - Cand eram mic, si apoi in liceu am mai avut o perioada cand am fost eu asa, mai funny, si m-am gandit sa dau la actorie. Am picat de doua ori la papusi. Incercand sa intru la actorie a inceput sa-mi placa actoria.
Petrisor Obae: Cum a venit pe parcurs ?
Mimi Branescu: Mi-am dorit foarte mult sa plec de la tara. Aici e un lucru amuzant, pentru ca dupa 10 ani de la plecarea de la tara mi-am dorit si mai tare sa ma intorc la tara.
Si acum scriu tot cu tara. Mi-a placut actoria cred ca si vazand ca de fapt nu e nicio meserie de-asta cu munca grea. E o meserie frumoasa pe care trebuie s-o respecti si e o meserie – stai, sa nu ma intelegi gresit – cu multe dedesubturi, dar nu e o meserie cum imi spunea mie tata : « Bai, sa nu ajungi sa muncesti la CFR, ca acolo-i munca! Sa dai cu tarnacopul, sa fii atent ! » Mi se pare – si banii pe care ii iei ca actor, pe o reclama – mai vorbeam cu Mirela pe la inceputul relatiei ca luam 200 de euro sau 300 de euro pe o zi de filmare sau 100…
Petrisor Obae: La reclame sau… ?
Mimi Branescu: Nu, la filme. Si ii ziceam: bai, banii astia, am avut 3 zile si am luat – nu stiu sumele exacte – dar zic 500 de euro, tu iti dai seama ca asta e de trei ori pensia lui maica-mea…
Petrisor Obae: Si tu i-ai luat in 3 zile…
Mimi Branescu: Da. Despre ce vorbim? Ca noi nu avem un box office. E asa, o chestie: cat iau ? 700. Vreau 5000 ! Nu ti-i da, sau ti-i da.
Petrisor Obae: Si atunci treaba cu scrisul este mai banoasa?
Mimi Branescu: Da, clar. Televiziunea este mult mai banoasa. Dar e si munca mult mai mare.
Petrisor Obae: Primul text de televiziune a fost « Lombarzilor ». Cum a venit sa iti spuna tocmai tie cineva : « Mimi, scrie tu, ca ... »
Mimi Branescu: Pai lucra acolo Iţă, la Mandragora. Si Alex Munteanu, un producator. Si ei au zis. Nu stiu exact cum au ajuns la mine, dar pe mine m-a sunat Ită si mi-a zis ca i s-a propus sa faca un scenariu si mi-a propus sa facem un scenariu cu el si cu Chiriac, ca el era pasionat de scris si eu cu Chiriac mai si scrisesem cate ceva. Si ne-am intalnit cu producatorul, cu Alex, noi nestiind sa scriem, repet. I-am spus ca n-am vrut sa-l scriem, dar nici nu am putut sa-l refuzam, ca nu aveam bani. Nu aveam deloc bani. Si i-am cerut o suma mare.
Petrisor Obae: Tii minte, ca au trecut multi ani, putem vorbi.
Mimi Branescu: Da. Atunci 3.000 de euro pe episod. Erau foarte multi bani. Noi nu aveam 2 lei. 3.000 de euro am zis, pe un episod. Am spus asta ca sa ne zica noua NU si noi sa fim linistiti ca «bai, noi am vrut, dar daca ne apucam de treaba asta pe care nu o cunoastem, costa.» Desi noi le-am spus ca o cunoastem. Omul ne-a zis: «nu pot sa va dau 3.000, e mult, dar va dau 2.500»
Petrisor Obae: V-a scos din foame, cum se zice.
Mimi Branescu: Da, a fost cumplit. Am ramas doi pe parcurs. Am ramas cu Chiriac, sa scriu, si nu a fost usor, nestiind. Habar nu aveam, scrisesem niste piesute de 17 pagini.
Petrisor Obae: Si unde te uitai ?
Mimi Branescu: Eu nu m-am inspirat. Nu am citit nimic despre cum se scrie un scenariu sau o piesa de teatru. Si sunt total impotriva acestei metode. Sa inveti cum au facut altii. E complicat. Poti sa vorbesti cu altii, sa stai de vorba sa impartasesti experienta dar nu sunt niste reguli in scris. Eu nu ca sunt niste reguli in scris pe care trebuie sa le respecti. Poate pe care sa nu le respecti.
Petrisor Obae: « Lombarzilor » a fost un serial foarte apreciat atunci. La ce erati voi atenti ?
Mimi Branescu: Am fost doi actori. Aveam filtrul asta al actorului. Primul a fost – si am in continuare asta – nu las niciodata scris ce nu as putea sa zic eu ca actor. Adica as taia sau as incerca sa inlocuiesc. Sigur, e filtrul meu si mi se potriveste mie. Pentru alti actori e complicat sa intre in limbajul meu. Dar am cele mai bune intentii si fac cat de bine pot. Asta a fost primul filtru. Si stiam, ca un amator, ce vrei sa vezi la un film. Ca are o introducere, un cuprins si o incheiere. Ce poate sa fie? Hai sa vedem ! Vazusem si noi niste seriale. La vremea aia nu eram asa innebunit cu seriale. Nici nu erau in voga la noi. Cred ca vazusem Seinfeld. Era la TV. Ne-am jucat. A iesit.
Petrisor Obae: Dar s-a oprit la un moment dat.
Petrisor Obae: Intre « Lombarzilor » si « Las Fierbinti » ai mai scris pentru televiziune ?
Mimi Branescu: Am scris tot cu Chiriac 70 de episoade din telenovela numita « Fetele marinarului ».
Petrisor Obae: O telenovela care nu a avut succesul atat de mare pe care l-a avut « Las Fierbinti ».
Mimi Branescu: Nu a avut succes.
Petrisor Obae: De ce ?
Mimi Branescu: Pentru ca am plecat de la o idee slaba. Nu stiu de unde era formatul, ca un marinar isi gaseste in 5 porturi, 5 fete. Si tot ce am putut sa negociem a fost : «Hai, macar, sa fie 4. Ca e oricum de necrezut ».
Petrisor Obae: Deci nu a fost ideea voastra.
Mimi Branescu: Nu. Oricum a fost de necrezut: 4 fete in 4 porturi. Am zis: “Asta unde a trecut, a insamantat”. Si ne-am apucat tot asa. Nu prea am avut proiecte pe gustul nostru pana acum. Am scris teatru cum mi-a placut mie. E greu sa convingi oamenii. Poate acum, dupa serialul asta sa poti sa faci un lucru cum vrei.
Petrisor Obae: Dar «Las Fierbinti » este pe gustul tau?
Mimi Branescu: Sunt multe momente pe gustul meu. Dar nu este neaparat pe gustul meu. Dar e ceva ce-mi asum in totalitate. Nu ma ascund acum. Mie nu mi-a mai spus nimeni de la luptele de la inceput ce sa scriu sau cum ar vrea, nu s-a mai bagat nimeni. Fac numai ce vreau si sunt direct si in totalitate responsabil de ce se intampla acolo in ceea ce priveste scenariul. Adica nu am cum sa spun ca nu-mi place. As mai scrie si despre alte lucruri, dar daca intri in zona asta si oamenii se asteapta la asta, nu mai poti sa schimbi, le scrii asta.
Petrisor Obae: Ai teama ca la un moment dat poate scade ratingul ?
Mimi Branescu: Sigur ca da. Eu am prevazut mai devreme ca o sa scada. Dar m-am pacalit. Vad ca s-a dublat, a crescut.
Petrisor Obae: Dar din ce este pt TV acum sau, ma rog, din ce vezi in toata piata media, de cine ti-e teama asa putin ca “ma, uite, productia asta daca s-ar bate cu mine, m-ar bate”.
Mimi Branescu: Fara sa fiu trufas: de nimeni.
Eu m-as bucura sa apara cat mai multe proiecte si sa fie o lupta la ratingul asta la care nu ma pricep eu prea bine. Dar nu cred.
Petrisor Obae: Daca vorbeam de « la ce ne radem ? » Tu la ce - ai spus ca esti o persoana greu de multumit in materie de umor - poate ca lucrand…
Mimi Branescu: Cam stiu glume, asa…
Petrisor Obae: Exact. La ce crezi ca rad romanii in general?
Mimi Branescu: Rad de altii. Le place sa rada de altii si le place sa nu descopere ca de fapt e vorba si despre ei. Cred ca la sezonul I am facut rating pentru ca am scris despre multe personaje pe care eu nu le indragesc neaparat sau nu mi-as duce copilul sa stea cu ei, dar faceam rating si imi spuneau oamenii de comment-uri si asa, se uitau aia despre care era oarecum vorba. Fara sa stie ca era vorba si despre ei. Considerau, de fiecare dată, ca aia sunt si mai prosti de care radem noi. Greseam mult, poate si noi.
Petrisor Obae: Da, ca daca ne uitam pe cifre, sunt oameni de la oras care se uita.
Mimi Branescu: Astia sunt castigati pe parcurs. Eu cred ca la inceput publicul nu a fost asta. Cred. Astea sunt presupuneri. Cred ca pe parcurs au inceput sa se adune si altfel de oameni. Cred ca la inceput nu au fost multi cei de la oras.
Petrisor Obae: A existat vreodata riscul ca « Las Fierbinti » sa se opreasca ?
Mimi Branescu: Da. Pai dupa sezonul II nu am mai vrut sa scriu. A fost prima oara.
Petrisor Obae: De ce nu ai mai vrut ?
Mimi Branescu: Ca nu am mai vrut. Am crezut ca nu mai pot. E mult. E enorm de scris. Nici eu nu am crezut. S-o tinem tot asa. E bine ca se poate.
Petrisor Obae: Dar din motive economice ?
Mimi Branescu: « Nu mai avem bani sa facem ? » Sa zica Pro-ul ? Nu, niciodata !
Petrisor Obae: Deci nu a existat niciodata discutia asta. Ca la un moment dat…
Mimi Branescu: A fost acum dupa sezonul 6, clar, ca eu nu mai scriu, si am crezut ca ei cauta pe altcineva. Ei au mai incercat si inainte sa caute pe altcineva sa scrie. Dar probabil ca nu au gasit daca au venit la mine.
Petrisor Obae: Deci tu dupa sezonul 6 ai zis ca nu…
Mimi Branescu: Da, nu am mai vrut sa scriu. Era clar.
Petrisor Obae: Pana la urma….
Mimi Branescu: Pana la urma am primit o oferta de nerefuzat.
Petrisor Obae: Tu spuneai mai devreme ca nu ai putut sa-i convingi pe altii sa scrie. Te-ai apucat tu, dar…
Mimi Branescu: Nu am stiut sa-i invat. Si nici nu stiu sa identific umorul in alta parte, daca nu e umorul la care eu rad. Daca nu recunosc, mi-e greu sa rad. Si mi-e greu si sa invat pe altcineva. E foarte particular, cred, cum scriu eu. Si scrisul in general, e o meserie, asa, fiecare cu felul lui. E greu sa inveti pe altcineva, e greu sa gasesti oameni, nu neaparat ca n-ar fi talentati. Dar nu stii sa-i identifici, daca e umor de calitate, decat dupa gustul meu. Ori nu e un criteriu. Nu stiu, daca ne apucam « hai sa scrii niste lucruri » si tu scrii niste lucruri la care razi, alti oameni rad si eu nu rad, cum iti spun eu tie : « nu e bun ?! » pentru ca mie realmente nu-mi place sau eu nu sunt multumit. E greu de explicat.
Petrisor Obae: Si de aceea la « Las Fierbinti » ai ales singur sa scrii ?
Mimi Branescu: Am avut la inceput o echipa si consider ca nu am fost bun sa-i invat sa scrie. Sau nu m-am priceput sa scriu in echipa.
Petrisor Obae: Exista aceasta discutie in Romania si in televiziune si in film ca e o problema cu scenaristii. Nu avem scenaristi buni. Nu sunt foarte multi scenaristi buni.
Mimi Branescu: Ba eu cred ca sunt. Cred ca s-au stricat multi scenaristi. Scrisul e dupa parerea mea 99% incredere. Daca intalnesti la inceputurile carierei, sa-i zicem, niste oameni care iti fac asa… e greu sa te apuci. E ceva intim. Arati o pagina scrisa de tine : uite cum e ! Trebuie sa stii sa-i spui « nu e bine » sau sa-l duci mai departe. Cred ca au fost niste scoli de scris acum cativa ani unde au explodat multi scenaristi si au zis : « nu mai vreau asa ceva » desi ar fi avut talent si ar fi putut sa mearga mai departe. Cred ca cei care coordonau nu au fost buni.
Petrisor Obae: Si tu cum ai convins : « eu cred ca ceea ce scriu eu e bine ! »
Mimi Branescu: Pai eu nu am reusit sa conving. M-am ciondanit cu ei, le-am zis si apoi mi-am dat seama : « bai, de ce sa incerc sa conving pe unii sa faca ce fac eu ? ». Mi se pare nedrept. Pentru produsul asta eu atunci am crezut ca pot. Credeam ca e vorba de un sezon. Ma descurc eu, il duc eu pana la capat, cu coatele rupte, dar ajung la capat. De ce sa chinui un om care incepe sa scrie, sa scrie cum imi place mie. E o tampenie. Lasa-l sa scrie ce vrea el. Nu sunt un bun pedagog. Nu stiu sa identific in ce scrie drumul lui, pe care sa mearga. Nu stiu, nu ma pricep. Si nici nu am rabdare sa fac asta.
Petrisor Obae: Dar daca tu, de exemplu, se intampla sa racesti. Ai o problema medicala…
Mimi Branescu: Am avut, m-am descurcat, am trecut mai departe. Scriu bine si racit.
Petrisor Obae: Dar unde scrii ? Ai niste tabieturi cand te apuci sa scrii ?
Mimi Branescu: Pai primele sezoane le-am terorizat pe nevasta-mea si pe fiiça mea. Apoi mi-au gasit un beci unde sa ma ascunda. Si mai noua am cumparat o casuta la Lehliu, si ultimul sezon e scris acolo, in liniste. Dar nu am tabieturi. Astea au devenit necesare. Eu am scris de obicei in bucatarie, televizorul mergea nu stiu unde, Ana, fiică-mea, imi cerea : « da-mi si mie lopatica ! ». N-am avut tabieturi, sa-mi aprind luleaua, sa stau…
Petrisor Obae: Dar te-ai inspirat la Lehliu, te inspira mediul de acolo ?
Mimi Branescu: Nu. I-a placut foarte mult si Mirelei, casa, locul. Ne-am facut niste prieteni acolo, pe Vlad si pe Loredana. Si datorita lor ne-am luat o casa acolo. Si nu ma inspira, ca eu sunt autist. Eu stau in curte si nu ies asa sa vorbesc cu oamenii…
Daca eu am trait acolo, il cunosc. Eu pot oricand sa vorbesc cu oricine pe limba lui, din mediul ala.
Petrisor Obae: Dar daca ai fi ramas in Lehliu, sa zicem, unde te vezi in puzzle-ul asta ? « Eu, Mimi Branescu, sau Cornel, cum te stia satul, am ramas in Lehliu : ce sunt? ce fac ? »
Mimi Branescu: Habar n-am, nu stiu, cred ca aveam putin din toate. Am vrut sa ma fac si carciumar, cred ca nu cu politica. Nu as fi vrut sa fiu primar. Poate si un pic din Giani. Daca as fi fost nefericit, poate as fi un pic din Celentano. N-as fi furat ca mi-e frica, asa, n-am furat de cand eram mic. Cam asa. Nici cu bataia, nu stiu, eu ma gandesc la fiecare personaj. Ce defineste la mine in cap fiecare personaj.
Petrisor Obae: Dar apropo de politica, am vazut ca in « Las Fierbinti » nu prea sunt legati de tot ce inseamna politica. Nu fac referiri la personaje politice.
Mimi Branescu: Nu-mi place felul asta de umor. Nu-mi place umorul politic.
Petrisor Obae: De ce ?
Mimi Branescu: Pentru ca sunt mult mai buni ei, mai ales la noi. N-ai cum sa te bati. Ce sa te bati, cu ce se intampla recent, acum ? Ce sa scrii ? Sa te mai apuci sa le mai pui o data ? Pai mut canalul… Nici nu mai e umor, e grotesc. E ceva : « Voi va bateti joc de noi si noi mai facem si glume cu voi ? Dar nu meritati ! » Si nu gust.
Petrisor Obae: Dar foarte multe – majoritatea show-urilor de satira – exact pe asta mizeaza.
Mimi Branescu: Mie mi se pare o mana moarta. Dar e parerea mea. Ea trebuie sa existe, si unii se bucura. Unora le place.
Petrisor Obae: In lumea satului – in lumea reala a satului – cum se vede lumea asta politica ?
Mimi Branescu: Nu stiu. Cred ca multi merg cu autocarul dintr-un judet in altul. Si altii, saracii, se lupta si ei. E greu, in sat, sa gandesti altfel. Sa convingi pe altii ca nu e bine. Sa-i obligi sa gandeasca, e greu. Fiind de acolo, traind cu ei.
Petrisor Obae: Hai sa facem un exercitiu: bun, acum avem o gramada de candidati la presedintie. Avem Ponta, Iohannis, Tariceanu, Udrea, Dan Diaconescu, Vadim Tudor, Funar. Bun. Pleaca de la distributia din “Las Fierbinti” si ii ai pe oamenii astia la indemana. Unde i-ai pune pe fiecare ?
Mimi Branescu: Nu-i cunosc atat de bine. I-as pune dupa cum arata, nu stiu caracterul lor.
Petrisor Obae: Si asa, cum i-ai repartiza? Pe ce roluri pe fiecare ?
Mimi Branescu: Pai Udrea e clar ce ar juca, nu? Iohannis ar fi, sa zicem, primarul, dar e dupa cum arata…
Basescu probabil ca ar fi Celentano. Si nu mai stiu pe altcineva…
Petrisor Obae: Ponta ?
Mimi Branescu: Ponta… Cred ca Ponta ar fi Giani. Nu, e o prostie, nu ma pricep, dar ne jucam.
Petrisor Obae: E un joc, da.
Mimi Branescu: Ponta cred ca ar fi Giani, dar Ponta are ochelari si pacaleste. Adica ar fi un Giani bun.
Petrisor Obae: Si Dan Diaconescu ?
Mimi Branescu: Dan Diaconescu ar fi Dorel.
Petrisor Obae: Vadim Tudor?
Mimi Branescu: Vadim Tudor ar fi Firicel.
Mimi Branescu: Eu i-as lasa pe toti in serialul in care joaca ei si i-as lasa pe astia ai mei in serialul nostru. Ei joaca intr-un serial pe buget mai mare.
Petrisor Obae: In afara de zona asta a satului – zona politica am rezolvat-o - care ar fi alte zone de exploatat pe comedie la noi?
Mimi Branescu: Nu stiu asta. O sa vedeti in urmatoarele seriale scrise de mine.
Petrisor Obae: Tu ai avut noroc sau ai fost mai convingator ?
Mimi Branescu: Am avut un foarte mare noroc. Si cred ca am fost si convingator. Eu m-am certat. Eu am tinut la pret. Desi eu am confundat multa vreme efortul sau, de exemplu, pentru televiziune, cand stiam cat de greu este sa scrii, mi se parea ca niciodata pretul nu e de ajuns. Si cred, in continuare, ca scenaristii sunt platiti dezastruos. Ca si actorii, ca si tot ce inseamna… Nu sunt suficient de respectati din punct de vedere material.
Mimi Branescu: Pe mine m-au chemat sa scriu. Eu am avut noroc. Si piesele de teatru, eu am scris cateva piese la un moment dat, pentru ca mi-a placut sa scriu, dar dupa aia mi s-a comandat. Si e mai usor, si e mai frumos drumul asa. Si din punctul asta de vedere zic ca a fost noroc. Sau si din punctul asta de vedere. Nu scrii ca Nae acolo, niste lucruri, si chiar daca sunt bune nu ti le baga nimeni in seama. Nu, mie mi s-a cerut si am avut sansa asta sa scriu pentru cineva care imi ofera o suma de bani. La inceput mica, apoi din ce in ce mai mare. Sau o promisiune ca ceva. Am primit comanda. E foarte important. Pentru mine a fost foarte important.
Petrisor Obae: Cum ai vrea sa te perceapa publicul mai degraba : ca actorul Mimi Branescu sau ca scenaristul Mimi Branescu ?
Mimi Branescu: Mă tem ca actor fiind am avut sansa sa arat ce fel de actor sunt si poate ca nu mi-a iesit. Poate ca scenarist o sa am mai mult noroc, nu stiu. Eu iubesc tot ce fac. Adica sunt mandru de tot ce fac (mandru sau rusinat, dupa caz). Dar nu mi-e rusine sau nu ascund lucrurile pe care le fac sau le feresc si atunci sunt si actor si scenarist. M-a deranjat o vreme, recunosc, de-aia m-am gandit mai mult. La scris se pare ca am avut mai mare succes decat ca actor si atunci poate e o evidenta: poate nu mai trebuie sa ma prefac …
Petrisor Obae: Dar ai ambitia asta de a scrie un scenariu pentru un lung metraj care sa primeasca un premiu ?
Mimi Branescu: La un moment dat, da. Sa scriu un lung metraj, da. Mi-as dori sa intalnesc un regizor cu care sa ma inteleg bine. Eu sunt un tip dificil. Nu sunt regizorii de vina.
E complicat sa se imprieteneasca cu mine, dar mi-ar placea sa gasesc un om sa … stii cum e, cand termini de scris, munca lui de dupa sa implineasca sau sa ridice, sa upgradeze scena, nu sa am sentimentul ca l-am taiat pe acolo, l-am mai scurtat, l-am mai… sa-l facem impreuna. Trebuie sa mai imbatranesc, sa fiu mai intelept.
Petrisor Obae: Un mesaj pentru noi, pentru Paginademedia ? Urmaresti site-ul. Ce crezi ca ar mai trebui ? Ce ai mai vrea sa vezi pe el ?
Mimi Branescu: Imi place mult asa cum e, Pagina (voastra) de media si cred ca e necesara mai mult decat crezi. Eu, cel putin, am citit acolo despre rating si am si inteles. Acum, uite, ma si verific: deci rating-ul este numarul de televizoare in priza sau detinatori de televizoare si share-ul este numarul celor, dintre cei care au televizoare, care se uita ?
Petrisor Obae: Exact. Inseamna ca… cat de cat scriem si noi bine.
Mimi Branescu: Uite, asta am invatat de la voi. Ca nu intelegeam share-ul, credeam ca e ceva cu banii.
Petrisor Obae: Apropo de rating, am intrat déjà in zona tehnica. O ultima intrebare : Pro-ul va impus un anume prag de rating? Cand scadeti sub asta incepem sa avem probleme?
Mimi Branescu: Nu. Am avut doar la primul sezon o discutie cu cine am negociat eu banii, cu doamna cu care am negociat banii, care mi-a zis: « Daca faceti share 25 mai iei nu stiu cati bani ». Era o chestie motivationala pe care eu am luat-o foarte in serios si am facut Share 25.
Petrisor Obae: Si ai luat atunci acei bani.
Mimi Branescu: Si am luat si banii aia.
Petrisor Obae: Doar atunci.
Mimi Branescu: Nu. De acolo am luat tot timpul. Si acum nu mai lucram cu share, acum “vreau atat”.
Petrişor Obae: Ce e sigur e ca vom avea un sezon 7…
Mimi Branescu: Da.
Petrisor Obae: Anul viitor, sezonul 8?
Mimi Branescu: Nu stim. Stai sa trecem bine cu saptele.

Transcriere realizată de Mediafax Monitorizare