VIDEO. Elena Vijulie Tănase: Problema nu e că Bittman şi-a spus punctul de vedere. Iresponsabilitatea aparţine producătorului şi moderatorului

VIDEO. Cum abordezi, ca jurnalist, un subiect precum declaraţiile lui Dan Bitman? Cum gestionezi interviurile cu "coronasceptici"?

"Problema nu este că Dan Bittman sau altcineva a avut ocazia să-şi spună punctul de vedere", spune jurnalista Elena Vijulie Tănase la Interviurile Paginademedia.ro.

"Problema este calitatea celui care a făcut interviul. Iresponsabilitatea aparţine producătorului şi moderatorului", este de părere jurnalista.

Cum abordezi dialogul cu coronasceptici?

Elena Vijulie Tănase:

"Există în societate segmente de public vulnerabile la teoriile conspiraţiei, foarte periculoase pentru că au impact puternic: pot ucide. Teoriile conspiraţiei pot ucide. Ideile ucid. Am văzut asta în istorie, vedem asta astăzi. Bun. Ce faci? Îi excluzi de la dezbaterea publică?

Dacă noi, cei din mainstream media, nu le adresăm acestor oameni vulnerabili, nu avem un dialog cu ei, îi pierdem, iar pericolul se multiplică.

Suntem o ţară liberă şi este util acestei bătălii contra pandemiei să auzim toate punctele de vedere existente în societate.

Problema este că moderatorul nu a jucat rolul fundamental, un jurnalism de avocat al diavolului. Cei care se pronunţă împotriva restricţiilor, cei care sunt angrenaţi în aceste teorii ale conspiraţiei, da, îşi pot exprima punctele de vedere. Dar jurnalistul trebuie să vină cu faptele. Trebuie să vină cu numărul victimelor, cu mărturii ale celor are au trecut prin această boală.

Dacă nu oferim microfonul unor reprezentanţi ale acestor curente riscăm ca acest bulgăre de zăpadă extrem de toxic să crească. Problema este: discuţi şi pui în faţă faptele! Sunt convinsă că dacă un astfel de exerciţiu făcut de Libertatea ar fi fost făcut în mai multe rânduri, ar fi mult mai bine."

Nota redacţiei: Elena Vijulie Tănase face referire la un material scris de Libertatea, în care declaraţiile lui Dan Bittman, făcute la Antena 1, au fost puse faţă în faţă cu realiatea din teren. (ce a declarat Bitman şi materialul Libertatea, aici)

Un interviu cu Elena Vijulie Tănase, fost jurnalist BBC, Realitatea şi Digi 24, acum coordonator al Europa liberă România. Despre cazul Bittman, despre presa în pandemie, despre planurile Europa liberă în România).

„Problema este mai veche, nu ţine numai de pandemie", spune jurnalista. "Să ne amintim că de ani de zile politicienii merg la posturile de televiziune pe care le agreează, moderatorii respectivi par lipsiţi de incisivitate şi din acest motiv avem un dialog al surzilor.

Pentru că, de fapt, un premier PSD nu era intervievat la Antena 3 şi, ca să fiu exactă, nici Digi24 nu s-a manifestat în ultimii ani cu o teribilă incisivitate asupra unor subiecte grave. De pildă, situaţia de la Primăria Capitalei, cea care dirijează 10% din bugetul României.”

VIDEO. Înainte de detalii, şi de interviul integral, fragmentul despre Dan Bittman:

"Nu există o situaţie de armistiţiu între jurnalişti şi autorităţi, indiferent care este situaţia"

Ce relaţie trebuie să fie între autorităţi şi presă?

Elena Vijulie Tănase:

„Cred că a neglija sau a edulcora anumite slăbiciuni ale autorităţilor din această grijă de a nu spori şi mai mult neîncredere, care este într-adevăr o problemă gravă, este contraproductivă, pentru că îi aruncă pe cei care nu sunt adepţii teorii conspiraţiei şi vulnerabili la fake news în cealaltă tabără.

Nu cred că trebuie să existe o situaţie în care jurnaliştii nu trebuie să creadă că mai trebuie să fie jurnalişti. Trebuie să privească cu un ochi critic mesajele autorităţilor, indiferent cine sunt ele.

Nu există o situaţie de armistiţiu între jurnalişti şi autorităţi indiferent care este situaţia. Nici în vreme de război. Aşa cum ţinem alegeri în vreme de război, pentru că alegerile sunt fundamentul societăţii noastre libere, în acelaşi timp spiritul jurnalismului este spiritul critic. El nu trebuie să înceteze, dimpotrivă - trebuie să fim şi mai atenţi, nu virulenţi, ci atenţi, atenţi, pentru că de felul în care noi transmitem informaţia depind în acest moment vieţilor oamenilor.

Noi trebuie să fim buni cu publicul, cu cei care ne urmăresc. Relaţia noastră cu autorităţile nu se schimbă nici în România, nici în alte locuri.

VIDEO. Integral, interviul cu Elena Vijulie Tănase: Presa în pandemie, Dan Bittman, Coronascepticii şi planurile Europa Liberă în România

Declaraţii din interviu:

Despre presa în pandemie:

„Pandemia m-a pus în situaţia de a opta. Toţi suntem implicaţi în această bătălie, în această cursă, în această criză, care nu este un sprint. Este un maraton. Este un război care se va purta cel puţin încă doi ani. Aşa cum arată datele. Chiar dacă, să sperăm, că acest vaccin va apărea spre finele anului, spre începutul anului 2021 şi când vom fi vaccinaţi în masă.

În orice caz, urmările în plan economic, social vor fi uriaşe. Şi sunt deja foarte important. Şi m-am întrebat: „Acesta este un moment bun să părăsesc jurnalismul? Ce fac? Sunt jurnalist? Sunt jurnalist!”.

Primul meu reflex a fost să apelez la ceea ce făceam. Am prezentat la Digi24 mesaje din jurnalul de război ale Reginei Mariei. Sentimentul meu a fost atunci şi este şi acum că este un război. Este un război împotriva acestui duşman nevăzut, care creează efecte în minţile noastre. Nu mă refer la boală, ci la aspectele legate de polarizarea societăţii, de expunere a crizelor, a capcanelor, a lucrurile care nu funcţionează în societate. ”

Cum se manifestă jurnalismul în pandemie?

„Personal, am vrut să dau acest mesaj de încredere, că oricât greu ar fi, până la urmă victoria va veni. Va fi şi bine, dar trebuie să ne mobilizăm şi să nu ne speriem de ravagii, numărul morţilor, ş.a.m.d. Aş spune că aceste mesaje sunt la fel de importante. În al doilea rând este nevoie de informaţii.

Informaţie verificată, corectă, analize în context, comparaţii, e nevoie de asta. Am avut sentimentul şi îl am şi acum că presa din România nu are sau nu mai are instrumentele de a aduce o informaţie clară, limpede.”

Ce instrumente lipsesc din presă?

„În primul rând, fiind o situaţie de criză este foarte importantă, desigur, comunicarea oficială. Grupul de comunicare strategică face acest oficiu şi e bine că avem un grup de comunicare strategică.

Problema e că mesajele ce vin de la aceşti oficiali sunt de multe ori incomplete. La momentul zero, când am avut stare de urgenţă, oamenii stăteau în casă şi temerile erau foarte mari, am putut să înţeleg o anumită diferenţă a mass-media faţă de efortul autorităţilor şi a grupului de comunicare strategică. Cumva, suntem cu toţii angrenaţi şi parte la acest efort de a comunica publicului.

Pe măsură ce săptămânile şi luni treceau am observat că informaţia este insuficientă, că răspunsurile la întrebările jurnaliştilor sunt insuficiente sau incomplete şi, din cauza presiunii foarte mari, pentru că volumul de muncă este enorm în condiţii dificile, jurnaliştii par să fi obosit sau au momente în care încetează să întrebe anumite lucruri ori această situaţie ne afectează pe noi toţi.

Aş da un exemplu. Nu mi-e clar deloc de ce grupul de comunicare nu are strategii, nu afişează permanent situaţia noilor cazuri sau situaţia completă pe localităţi acolo unde incidenţa este mai mare de 3 la mia de locuitori.

Întâmplător mi-a căzut sub ochi, întâmplător, acum câteva zile un articol din Daily Mirror. Este un ziar popular britanic. La un moment dat în background-ul unui articol era lista situaţiei îmbolnăvirilor în fiecare cartier din Londra. E ca şi când am prezenta în Bucureşti cum stau infectările în Drumul Taberei, în Balta Albă, în Militari sau în zona Băneasa.

Declaraţiile lui Dan Bittman:

„Din punctul meu de vedere problema nu este că Dan Bitmann sau altcineva a avut ocazia să-şi spună punctul de vedere. Problema este calitatea celui care a făcut interviul. Din punct de vedere profesional. Suntem o ţară liberă şi este util aceste bătălii contra pandemiei să auzim toate punctele de vedere existente în societate.

Problema este că moderatorul nu a jucat rolul fundamental, un jurnalism de avocat al diavolului. Cei care se pronunţă împotriva restricţiilor, cei care sunt angrenaţi în aceste teorii ale conspiraţiei, o manieră facilă de a privi viaţa şi realitatea, da, îşi pot exprima punctele de vedere.

Dar jurnalistul trebuie să vină cu faptele. Trebuie să vină cu numărul victimelor, cu mărturii ale celor are au trecut prin această boală. Problema nu este că un regizor a spus public că nu este cazul să purtăm măşti, deşi cei care erau acolo în sală făcuseră un mare efort să vină la respectiva vizionare.

Problema este că inclusiv Marius Tucă, cel care l-a intervievat ulterior, nu l-a contrat în niciun fel. Aceasta este problema.”

Trebuia să îi dăm sau nu microfonul lui Dan Bitmann?

„Da. Problema, aşa cum am spus, a fost moderatorul. Iresponsabilitatea aparţine producătorului şi moderatorului. Pentru că ei nu au contrat. Există în societate segmente de public vulnerabile la teoriile conspiraţiei, foarte periculoase pentru că au impact puternic: pot ucide. Teoriile conspiraţiei pot ucide. Ideile ucid. Am văzut asta în istorie, vedem asta astăzi. Bun. Ce faci? Îi excluzi de la dezbaterea publică?

Dacă noi, cei din mainstream media, nu le adresăm acestor oameni vulnerabili, nu avem un dialog cu ei, îi pierdem, iar pericolul se multiplică. Este important ca aceste voci, ale celor vulnerabili la teoriile conspiraţiei, a fricilor.. Pentru că aici este o frică de control. Dacă nu oferim microfonul unor reprezentanţi ale acestor curente riscăm ca acest bulgăre de zăpadă extrem de toxic să crească. Problema este: discuţi şi pui în faţă faptele. Sunt convinsă că dacă un astfel de exerciţiu făcut de Libertatea ar fi fost făcut în mai multe rânduri, ar fi mult mai bine.

Există oameni, lideri formali sau informali în comunităţile respective de care oamenii ascultă. Şi această cred că este o pistă insuficient explorată şi exploatată de autorităţile române în materie de comunicare.”

Despre plecarea de la Digi24:

Emisiunea mea, Kilometrul Zero de la Digi24 a dispărut din grilă în 2017. Nu am primit explicaţii şi nici nu am insistat. Aveam proiectele de istorie recentă, care mi-au oferit un lucru extrem de rar în media românească. Practic, am fost angajată să mă documentez şi să bat ţara în lung şi în lat. Ceea ce am făcut în aceşti patru ani în mod exclusiv.

Poate că a fost un refugiu din perspectivă politică. Din perspectivă profesională nu. Şi pot să spun că sunt recunoscătoare Digi24 pentru acest lucru. Am fost în Basarabia de mai multe ori, am fost în Ucraina, partea de Bucovină care se află în Ucraina. Am fost în Transilvania în anul centenarului, documentam poveşti de istorie recentă, dar sunt jurnalist.

Am avut contact cu lumea reală, cea care nu trăieşte la Bucureşti pe culoarele Parlamentului pe acet hub economic. Am avut contact direct cu felul în care lucrează colegii mei din judeţe, am bătut drumurile României şi noaptea şi ziua şi cred că acest bagaj este foarte folositor. Mă întrebam unde va duce. Şi a dus la Europa Liberă.”