COMUNICAT. Până nu demult, un director de marketing putea răspunde la întrebarea „cum stăm în online?" arătând un tabel cu poziţii Google. Astăzi, aceeaşi întrebare are un răspuns mult mai incomod: depinde ce spune despre tine un sistem pe care nu îl vezi, pe baza unor surse pe care nu le controlezi.
Tudor Popescu este Managing Partner al Organic Agency, agenţie specializată în SEO şi GEO — optimizarea pentru motoarele de căutare bazate pe inteligenţă artificială. L-am rugat să explice, pentru antreprenori şi pentru echipele de marketing, ce s-a schimbat de fapt şi de unde ar trebui să înceapă o companie care vrea să ştie pe ce teren joacă.
Nota Paginademedia.ro: În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu pe baza unui abonament plătit.
Să începem cu întrebarea din titlu. Ce ştie, concret, un asistent AI despre un brand românesc?
Mai mult decât crede compania respectivă şi, de multe ori, altceva decât ar vrea ea.
Există ceea ce vrei tu să se ştie despre firma ta — mesajul comercial, promisiunea, materialele de brand. Şi există ceea ce a reţinut modelul din tot ce a citit despre tine, indiferent de unde provine acea informaţie.
Distanţa dintre cele două o numim decalaj de percepţie, şi e un teren sare nu exista până acum, pentru că nu avea de ce. Un motor de căutare clasic nu avea păreri despre tine. Avea linkuri şi un clasament.
Acum are o părere. O formulează în două-trei propoziţii, o livrează unui om aflat la un pas de decizie, iar omul acela poate că nici nu o va verifica mai departe.
Aveţi un caz concret în care decalajul ăsta a costat bani?
Da. Un client al agenţiei, retailer de bricolaj şi amenajări aflat în primele trei locuri ale pieţei româneşti, parte dintr-un grup internaţional.
La o întrebare cât se poate de banală — „de unde îmi comand o bucătărie la comandă" — modelul livra o recomandare explicit negativă: nu comanda de acolo, sunt probleme cu termenele de livrare.
Am urmărit firul până la sursă. Informaţia venea de pe un site de recenzii dintr-o altă ţară şi se referea la operaţiunea grupului de acolo. Nu la România, nu la magazinele de aici. Un fapt care putea fi adevărat într-un context devenise fals în altul, pur şi simplu pentru că modelul a legat brandul de grupul-mamă fără să facă distincţia geografică.
Am lucrat împreună cu clientul pentru a schimba percepţia de brand şi a face motoarele de căutare să înţeleagă faptul că informaţia respectivă nu era relevantă pentru reprezentanţa din România.
Am construit conţinut nou pentru a îmbunătăţi amprenta digitală a brandului respectiv
Cum ajunge un sistem la o asemenea concluzie? De unde îşi ia informaţia?
Motoarele de cautare AI nu caută exact întrebarea care i-a fost adresată. O descompune în mai multe sub-întrebări — mecanismul poartă numele de query fan-out — şi caută separat pentru fiecare. Modelele de raţionament execută, în medie, opt-nouă căutări pentru un singur prompt, apoi asamblează răspunsul din tot ce au strâns.
Consultă site-ul brandului, ca să afle ce susţii tu despre tine, apoi se duce să verifice pe surse terţe. Iar pe întrebările care conţin un nume de brand, majoritatea citărilor ajung la recenzii, listicole, forumuri şi studii de caz. Pagina proprie de produs rămâne marginală.
Tradus în limbaj de business: pagina ta este pledoaria, sursele terţe sunt verdictul. Modelul te întreabă ce oferi, apoi întreabă piaţa dacă ai dreptate — iar în răspuns citează verdictul, nu pledoaria.
Dacă informaţia care circulă este greşită, cum se corectează?
Nu doar printr-un comunicat de presă, cum speră de obicei departamentele de comunicare.
Singurul lucru pe care îl poţi schimba este materialul din care sistemul îşi construieşte răspunsul: informaţie oficială, formulată clar şi localizată explicit pe piaţa ta, afirmaţii verificabile pe care un model le poate prelua fără să le deformeze, plus prezenţă în locurile terţe unde chiar se documentează.
Seamănă mai degrabă cu managementul reputaţiei decât cu SEO-ul clasic şi este considerabil mai lent.
Cum am ajuns aici? Ce s-a schimbat, de fapt, faţă de acum cinci sau zece ani?
Diferenţa majoră nu ţine de algoritmi, ci de rolul pe care motorul de căutare îl joacă în decizia clientului tău.
Acum zece ani, motorul era un intermediar care recunoştea că nu deţine răspunsul. Afişa zece variante şi trimitea utilizatorul mai departe, la sursă. Toată industria s-a construit pe premisa asta: o poziţie bună în prima pagină Google îţi aducea vizita, iar de acolo aveai ocazia să convingi tu. Site-ul era locul în care se închidea vânzarea.
Acum cinci ani a apărut prima fisură — fragmente de răspuns afişate direct în pagină, panouri de informaţii, întrebări frecvente extrase din site-uri. Se pierdeau click-uri, dar logica rămânea intactă: exista în continuare o listă, iar selecţia îi aparţinea utilizatorului.
Astăzi motorul poate formula el răspunsul. Nu mai trimite la sursă — el este sursa, iar materia primă din care îşi construieşte concluzia este mult mai diversă. Prin urmare, nu mai concurezi pentru o poziţie. Concurezi pentru dreptul de a fi materialul din care se scrie răspunsul şi pentru şansa ca motoarele de căutare AI să îţi sugereze brandul ca soluţie în răspunsurile lor.
Care este diferenţa reală între a fi pe primul loc în rezultatele clasice Google şi a fi citat în noile motoare de căutare AI?
Sunt două mecanisme diferite, iar aici se pierde firul cel mai des.
Un clasament este tolerant: locul 4 şi locul 5 sunt aproape echivalente, amândouă generează trafic. Ai gradiente, ai progres măsurabil. Un răspuns nu este tolerant — ori eşti citat, ori nu eşti. Nu există „locul 4" într-o propoziţie. Vizibilitatea devine binară, iar asta schimbă complet felul în care se evaluează riscul: nu mai vorbim despre o scădere graduală de trafic, ci despre prezenţa sau absenţa dintr-o recomandare.
Mai există o nuanţă. Într-o listă eşti un rezultat printre altele, iar filtrarea îi rămâne utilizatorului. Într-un răspuns eşti prezentat ca fapt. Autoritatea nu mai este a ta, este împrumutată de la asistent — considerabil mai valoroasă şi considerabil mai greu de controlat. La asta se adaugă faptul că motoarele de căutare AI pot descrie brandul tău într-un anumit fel: îl pot poziţiona pozitiv sau negativ, ceea ce înainte nu se întâmpla.
Atunci există sau nu un echivalent al „locului 1"?
Nu vorbim despre un clasament, ci despre un proces de documentare — şi aceasta este cea mai utilă schimbare de perspectivă pe care o poate face o echipă de marketing. Cu toate acestea, brandul poziţionat cel mai favorabil şi cu vizibilitatea cea mai bună în răspunsul dat de motoarele de căutare poate fi considerat un echivalent al locului întâi.
Problema apare pentru celelalte branduri menţionate. În momentul în care decizia se mută de la utilizator la concluzia motorului de căutare, utilizatorul nu mai verifică restul opţiunilor, aşa cum se întâmpla în căutările tradiţionale: merge direct către ceea ce sistemul a ales ca fiind cea mai bună variantă.
Mulţi antreprenori spun: „ChatGPT nu poate aduce suficient trafic în acest moment." Au dreptate?
Pe trafic, parţial da. Datele Cloudflare din 2026 arată Google cu aproape 90% din referralurile de căutare, în timp ce toate chatboturile la un loc rămân sub 1%. ChatGPT creşte destul de mult, dar se confruntă în continuare cu rata de adopţie şi, mai ales, cu inerţia obişnuinţei.
Însă o mare parte din traficul adus de ChatGPT nu poate fi încă măsurată corect. De aceea recomand tuturor proprietarilor de afaceri din România să analizeze cât mai atent de unde vin clienţii. Îi pot întreba chiar direct, în locaţie sau prin formulare online.
Un alt lucru pe care îl pot face este să monitorizeze traficul direct, pentru că cineva influenţat de motoarele de căutare AI va căuta apoi numele brandului — şi atunci apare în traficul organic, dar branded — sau va intra direct pe site, şi atunci apare în canalul de trafic direct.
Aşadar, dacă ştiţi că nu aţi mărit considerabil bugetele de awareness şi totuşi vedeţi o explozie a vizitelor pe homepage, acela poate fi trafic venit din ChatGPT.
Care este cea mai mare ameninţare pentru brandurile din online în această perioadă de tranziţie?
Semnalul de alarmă pe care aş vrea să-l trag este că majoritatea oamenilor nu iau în calcul AI Mode, funcţionalitatea Google care oferă, practic, o experienţă similară cu ChatGPT.
Aici e capcana de percepţie: oamenii se uită la ChatGPT, care încă îşi construieşte cota de piaţă — iar impactul negativ asupra brandurilor care nu au prezenţă în ChatGPT este direct proporţional cu această cotă — şi ignoră Google, care are deja o cotă de piaţă uriaşă.
AI Mode nu este încă experienţa implicită în Google — rămâne un mod separat. Numai că a depăşit un miliard de utilizatori lunari la un an de la lansare, volumul de întrebări i se dublează trimestrial, iar Google a început deja să extindă automat răspunsurile AI şi să direcţioneze utilizatorii dinspre AI Overviews către AI Mode. Tranziţia nu depinde de obişnuinţele nimănui, ci de o decizie de produs — iar în momentul în care va fi luată, nu va exista perioadă de acomodare.
Riscurile nu sunt aşadar simetrice: absenţa din ChatGPT este un cost de oportunitate, ratezi ceva ce încă nu deţii. Absenţa din răspunsurile Google este o pierdere din ceea ce ai deja construit.
Dar dacă stau bine în Google, nu apar automat şi în răspunsurile lui?
Nu. Şi este cea mai costisitoare presupunere de pe piaţă în acest moment.
Ahrefs a analizat 863.000 de cuvinte cheie şi circa patru milioane de URL-uri citate în răspunsurile AI ale Google: doar 38% dintre paginile citate se aflau în top 10 rezultate tradiţionale în Google pentru aceeaşi interogare. Cu opt luni înainte, aceeaşi măsurătoare indica 76%. BrightEdge, pe altă metodologie, a ajuns la aproximativ 17%. Cifrele nu sunt comparabile cap la cap, însă direcţia este aceeaşi.
Explicaţia ţine de mecanică şi am atins-o deja: sistemul nu răspunde la întrebarea ta, ci la cele opt sub-întrebări pe care le generează singur. Poţi fi lider absolut pe termenul principal şi complet invizibil pe toate celelalte opt.
De aceea riscul este unul de continuitate, nu de noutate. Ai construit timp de zece ani un activ care aducea cereri de ofertă, iar evaluarea lui începe să se facă după alte criterii — fără ca tu să fi schimbat ceva şi fără vreun avertisment.
Ce înseamnă toate astea pentru SEO ca disciplină? Ce dispare şi ce rămâne?
Nu dispare nimic spectaculos. Fundamentele rămân: un site accesibil, informaţie corectă, autoritate construită în timp. Un brand pe care nu îl cunoaşte nimeni nu devine sursă de încredere pentru că a adăugat ultimele optimizări apărute, precum datele structurate.
Ce se schimbă este unitatea de măsură şi, odată cu ea, felul în care se scrie. Conţinutul destinat clasamentelor este construit în jurul unui cuvânt cheie, este amplu pentru că amploarea reprezenta un avantaj şi îşi rezervă concluziile pentru final, ca să reţină cititorul pe pagină. Conţinutul destinat citării este construit în jurul unei afirmaţii verificabile, oferă cifra şi contextul în aceeaşi frază şi poate fi extras fără ca sensul să se piardă. Un model nu parcurge textul în diagonală şi nu se lasă convins de introducere: preia propoziţia care răspunde.
Trecem, practic, de la întrebarea „ce cuvinte trebuie să conţină pagina" la „ce afirmaţii vreau să poată fi preluate din ea şi sunt ele susţinute undeva în afara site-ului meu".
Ce acţiuni ar trebui să ia proprietarii de afaceri, mai ales cei cu prezenţă online, având în vedere noua realitate?
Bineînţeles, răspunsul principal ar fi să apeleze la o agenţie specializată în aceste metodologii şi tehnologii noi.
Totuşi, sunt şi măsuri pe care le pot lua intern, împreună cu echipa lor.
Primul — măsori. Aduni douăzeci-treizeci de întrebări reale ale unui cumpărător din categoria ta — nu numele brandului, ci întrebările de dinaintea momentului în care îţi află numele — şi observi ce răspund modelele: cine este recomandat, unde apari tu, ce se spune despre tine şi din ce sursă. Orice proiect de GEO începe, la noi, cu acest exerciţiu, iar deseori prima surpriză nu este absenţa, ci o informaţie eronată preluată dintr-o sursă pe care nimeni din companie nu o citise vreodată.
Al doilea — repari sursele, nu textul: informaţie oficială şi explicit localizată, afirmaţii verificabile pe care un model le poate prelua fără să le deformeze, prezenţă în locurile terţe din care se documentează el.
Al treilea — schimbi indicatorul. Dacă raportezi în continuare doar poziţii şi sesiuni, vei observa ultimele efecte, nu primele cauze. Noi urmărim în paralel cât de des eşti citat, la ce întrebări, alături de cine şi dacă ceea ce se spune despre tine este corect.
Ce le spuneţi celor care speră că AI este o bulă şi că fenomenul va trece?
Că nu va trece — dar nici nu este apocalipsa pe care o anunţă unii. Ironia este că firmele care apar deja firesc în răspunsuri sunt exact cele care au tratat conţinutul ca pe un activ de informaţie, nu ca pe un instrument de poziţionare în clasament. Au fost corecte, specifice şi verificabile — exact criteriul după care alege un model.
Restul au de recuperat un decalaj. Vestea bună este că suntem încă devreme: este una dintre puţinele ferestre în care avantajul se obţine cu şase luni de disciplină şi fără bugete mari.
Ce este secţiunea COMUNICATE:
În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu pe baza unui abonament lunar. Este deschisă atât companiilor, cât şi free-lancerilor care doresc să îşi promoveze serviciile pe care le oferă.
Detalii, la [email protected]
Autor: Comunicat publicitatepaginademedia.ro
