COMUNICAT. Cancerul de sân este o afecţiune care, de cele mai multe ori, se poate trata dacă este identificată în stadiile incipiente. Tocmai de aceea, este foarte important ca afecţiunea să fie diagnosticată la timp. Există mai multe modalităţi prin care se poate depista cancerul de sân.
În acest articol îţi spunem care sunt stadiile cancerului de sân şi cum poate fi depistată această afecţiune.
Nota Paginademedia.ro: În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament plătit.
Stadiile cancerului de sân
Cancerul de sân are mai multe stadii de dezvoltare, de la 0 la IV. Există şi subcategorii ale acestor stadii, dar în principal:
stadiul 0: presupune existenţa unor celule maligne, dar care nu s-au dezvoltat încă, reprezentând un cancer la sân non-invaziv;
stadiul 1: este un stadiu incipient de cancer invaziv, în care formaţiunea canceroasă are până în 2 cm. În acest stadiu pot sau nu exista celule maligne în ganglionii limfatici axilari;
stadiul 2: este un stadiu invaziv al cancerului, în care tumoarea poate varia între 2 şi 5 cm. ca dimensiune, cu posibilitatea de a se fi extins sau nu şi spre ganglionii limfatici;
stadiul 3: indiferent de mărimea tumorii, 4-9 ganglioni limfatici axilari vor fi fost deja invadaţi sau peste 10, incluzându-i pe cei sub şi supraclaviculari; acest tip de cancer nu s-a răspândit decât în ţesuturile din preajma sânului;
stadiul 4: cancerul deja a format metastaze în alte părţi corporale; poate fi vorba despre plămâni, ficat, oase, creier.
Semnele cancerului de sân
Există o serie de semne pe care femeile le pot constata la o simplă palpare/examinare a sânului:
- nodul palpabil nedureros, dur;
- creştere asimetrică a sânului, fie în totalitate fie într-o anumită regiune;
- retracţie mamelonară;
- deformarea sânului;
- scurgeri mamelonare;
- schimbare în textura pielii, mărire a porilor;
- roşeaţă sau ulceraţie tegumentară;
- roşeaţă sau ulceraţie mamelonară;
- dureri (se întâmplă rar).
Metode de depistare a cancerului de sân
Cancerul de sân poate fi depistat prin mai multe metode:
autopalparea sânilor: sânii diferă, de la persoană la persoană. Ei trebuie examinaţi după ciclu, când sânii nu mai sunt umflaţi şi nu mai prezintă noduli specifici perioadei menstruale.
consultul medical la medicul specialist: medicul va dori să afle mai multe lucruri despre istoricul medical al pacientei şi va efectua o examinare fizică amănunţită. Dacă pacienta a suferit deja o intervenţie pentru eliminarea tumorii şi a ganglionilor limfatici din apropiere, medicul determină în ce stadiu se află afecţiunea şi care este strategia terapeutică de urmat.
analizele de sânge: îi dau medicului ocazia să-şi facă o idee despre starea de sănătate a pacientei şi chiar şi despre stadiul în care se află boala. Analizele de sânge pot include hemoleucograma completă şi analizele de biochimie a sângelui. În general, este evaluată şi funcţia renală şi hepatică.
biopsia: biopsia la sân ajută la stabilirea cu precizie a diagnosticului. În biopsie se recoltează o probă din ţesutul despre care se bănuieşte că este afectat. Proba recoltată este ulterior trimisă la laborator, unde este analizată de medicul anatomopatolog. Medicul specialist este cel care interpretează rezultatele.
Imagistica sânului este foarte importantă pentru examinarea sânilor şi cuprinde mai multe analize care pot fi făcute doar cu recomandarea scrisă a medicului specialist:
mamografia digitală: este metoda principală de screening pentru depistarea cancerului mamar la femei. Mamografia este recomandată femeilor peste 40 de ani, dar medicul este cel ce recomandă această investigaţie.
ecografia mamară: această investigaţie foloseşte ultrasunete. Este o procedură nedureroasă şi prima metodă de diagnostic utilizată pentru femeile sub 40 de ani, sau celor care alăptează, fiind complet neiradiantă. În situaţia în care sânii sunt prea denşi, este folosită şi ca metodă complementară mamografiei.
galactografie: este o investigaţie care ajută la vizualizarea canalelor galactofore. În cursul galactografiei se pot vizualiza şi chisturile mamare.
RMN mamar: este cea mai sensibilă investigaţie, producând imagini de cea mai înaltă acurateţe. Procedura este folosită la persoanele cu structura densă a glandei mamare, pacientele cu implanturi sau proteze mamare sau şi la cele care prezintă un risc ridicat de cancer mamar transmis pe canal familial.
sonoelastografia: este o tehnică ecografică specială, complemetară celei standard care diferenţiază între tipurile de noduli (maligni sau benigni) prin măsurarea elasticităţii leziunilor.
tomografia computerizată (CT): foloseşte raze X şi se obţin imagini detaliate ale structurilor mamare.
Autoexaminarea sânilor se face acasă, în fiecare lună. Medicul specialist stabileşte, împreună cu pacienta, paşii de urmat pentru investigaţii suplimentare.
Ce este secţiunea COMUNICATE:
În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament lunar. Este deschisă atât companiilor, cât şi free-lancerilor care doresc să îşi promoveze serviciile pe care le oferă.
Detalii, la [email protected]
Autor: Comunicat publicitatepaginademedia.ro
Trimite un comentariu