"Anunţurile publicitare ar trebui să poată fi deosebite în mod clar de conţinutul editorial, inclusiv de ştiri, indiferent de forma acestora şi de mijlocul de comunicare utilizat". Este doar una dintre măsurile dintr-un cod de practici european în lupta împotriva dezinformărilor din mediul online, scrie Deutsche Welle.
"În cazul în care un anunţ publicitar apare într-un mijloc de comunicare ce conţine ştiri sau material editorial, acesta ar trebui prezentat în aşa fel încât să fie uşor de identificat ca o comunicare plătită sau etichetată ca atare", mai prevede codul.
Acest cod al UE este folosit pentru a împiedica companiile de publicitate să obţină profituri de pe urma ştirilor false, mai notează sursa menţionată.
Legat de publicitatea politică:
"Semnatarii relevanţi se angajează să permită informarea publicului cu privire la faptul că publicitatea este de natură politică (publicitatea de natură politică fiind definită ca publicitatea care pledează în favoarea sau împotriva alegerii unui candidat sau a validării unor referendumuri la alegerile naţionale şi europene), care ar putea include identitatea reală a sponsorului şi sumele cheltuite.
Marii giganţi Google, Facebook, Twitter, Microsoft, TikTok şi Mozilla s-au alăturat acestui demers. De anul viitor ar urma să fie pus în aplicare.
Ce a cerut Uniunea Europeană prin intermediul acestui cod?
- Să cunoască mai multe detalii despre reclamele care apar pe platformele de socializare. În plus, giganţii tech precum Google sau Facebook trebuie să raporteze informaţii despre reclamele neacceptate din cauza posibilelor dezinformări.
- Să verifice prin intermediul acestui cod companiile care furnizează reclame pentru platformele de socializare, brandurile care vor să-şi facă reclamă în online şi serviciile de mesagerie privată
Acest cod de practică actualizat urmează să fie pus în aplicare la începutul anului viitor.
„Dezinformarea nu poate rămâne o sursă de venituri. Trebuie să vedem angajamente mai puternice din partea platformelor online şi din partea întregului ecosistemul publicitar”, a punctat Thierry Breton, EU industry chief.
„Acesta nu este o cenzură, dar dorim ca platformele să verifice mai amănunţit conţinutul pe care îl publică”, a spus Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei pentru valori şi transparenţă al Comisiei Europene.
Conform Codului de Bune Practici împotriva Dezinformării (lansat în 2018), semnatarii au următoarele responsabilităţi:
Semnatarii relevanţi se angajează să implementeze politici şi procese menite să pună capăt stimulentelor care vizează promovarea şi monetizarea comportamentelor relevante, cum ar fi prezentarea eronată de informaţii materiale despre ei înşişi sau scopul proprietăţilor lor.
Aceste politici şi procese pot include, de exemplu, restricţionarea serviciilor de publicitate sau limitarea plasărilor plătite şi, eventual, s-ar putea derula în parteneriat cu organizaţiile de verificare factuală.
Semnatarii se angajează să respecte în continuare cerinţele stabilite de legislaţia UE şi de legislaţia naţională, precum şi în cadrul codurilor de autoreglementare, care prevăd că toate anunţurile publicitare ar trebui să poată fi deosebite în mod clar de conţinutul editorial, inclusiv de ştiri, indiferent de forma acestora şi de mijlocul de comunicare utilizat.
În cazul în care un anunţ publicitar apare într-un mijloc de comunicare ce conţine ştiri sau material editorial, acesta ar trebui prezentat în aşa fel încât să fie uşor de identificat ca o comunicare plătită sau etichetată ca atare.
Semnatarii relevanţi se angajează să permită informarea publicului cu privire la faptul că publicitatea este de natură politică (publicitatea de natură politică fiind definită ca publicitatea care pledează în favoarea sau împotriva alegerii unui candidat sau a validării unor referendumuri la alegerile naţionale şi europene), care ar putea include identitatea reală a sponsorului şi sumele cheltuite.
Semnatarii relevanţi se angajează să depună eforturi rezonabile în vederea elaborării unor abordări privind informarea publicului cu privire la faptul că un material constituie „publicitate tematică”. Aceste eforturi vor include elaborarea unei definiţii de lucru a „publicităţii tematice” care nu limitează informaţiile prezentate despre discuţiile politice şi publicarea de opinii politice şi exclude publicitatea comercială
Semnatarii relevanţi se angajează să pună în practică politici clare în ceea ce priveşte identitatea şi utilizarea abuzivă a boţilor automaţi în serviciile lor şi să aplice aceste politici în cadrul UE.
Semnatarii relevanţi se angajează să pună în aplicare politici cu privire la ceea ce constituie utilizarea inadmisibilă a sistemelor automatizate şi să publice pe platformă informaţii privind aceste politici şi să asigure accesul utilizatorilor din UE la respectivele informaţii.
Semnatarii relevanţi se angajează să investească în mijloacele tehnologice necesare pentru a acorda prioritate informaţiilor relevante, autentice şi fiabile, după caz, în căutări, în fluxurile web sau în alte canale de distribuţie ordonate automat.
Semnatarii se angajează să colaboreze cu societatea civilă, cu guvernele, cu instituţiile de învăţământ şi cu alte părţi interesate pentru a sprijini eforturile de îmbunătăţire a gândirii critice şi a educaţiei în domeniul mass-mediei digitale.
Semnatarii relevanţi se angajează să sprijine eforturile independente de bună-credinţă pentru a urmări dezinformarea şi a înţelege impactul acesteia, inclusiv reţeaua independentă de verificatori ai veridicităţii informaţiilor a cărei înfiinţare este susţinută de Comisia Europeană.
Semnatarii relevanţi se angajează să încurajeze cercetarea privind dezinformarea şi publicitatea de natură politică
Trimite un comentariu