INTERVIUL LUNII - O ecranizare inspirată de evenimentele tragice aproape necunoscute care s-au petrecut la Sibiu în decembrie 1989, unde 500 de miliţieni, securişti şi civili au fost confundaţi cu terorişi şi sechestraţi într-un bazin din localitate. Iată detalii despre noul film al regizorului Tudor Giurgiu, intitulat sugestiv „Libertate”, ce aduce în prim-plan evenimente foarte puţin cunoscute despre Revoluţia română.
Tudor Giurgiu a filmat pentru „Libertate” într-o perioadă încă afectată de pandemie, dar şi de războiul din Ucraina, în primăvara lui 2022.
Regizorul a povestit, în exclusivitate pentru Paginademedia.ro, peripeţiile de la filmări, precum şi cum s-a născut ideea acestui film, care este în pregătire de cinci ani.
Filmul va fi lansat în toate cinematografele din ţară vineri, 6 octombrie, dar va avea parte şi de o premieră specială la Sala Palatului din Capitală, luni, 2 octombrie, eveniment pentru care s-au pus deja biletele în vânzare.
„Este un film despre o poveste neelucidată de la Revoluţie. În Sibiu s-a tras de-a valma, nebuneşte. Am făcut multă muncă de detectiv.”
„Aş fi vrut un film cu mai mult sânge.”
„Mi-aş fi dorit figuraţie de mii de oameni, ca la Sergiu Nicolaescu. Dar am apelat la efecte speciale şi am făcut din 150 de figuranţi 500-600.”
„Bugetul a fost bugetul unui film mediu în UE: 1.500.000 de euro.”
S-a filmat în total 32 de zile. 13 zile s-a filmat numai pentru scena finală. Am avut insomnii, dormeam câte 3 ore pe noapte. S-a filmat câte 10-11 ore pe zi, 6 zile din 7.”
De ce să vină oamenii să vadă filmul „Libertate” în cinema?
„Le promit scene de acţiune foarte bine făcute şi actori mari care joacă extraordinar. Şi un film despre un eveniment foarte important de la Revoluţie, despre care nu se ştiu multe lucruri. E o provocare mare”, a mai spus Tudor Giurgiu, în #InterviulLunii de la Paginademedia.ro.
Toate filmele lui Tudor Giurgiu pot fi urmărite pe platformele de streaming, atât pe Netflix, cât şi pe HBO Max.
- Interviul Lunii este un proiect Paginademedia.ro susţinut de Banca Transilvania
VIDEO EXCLUSIV. Tudor Giurgiu, în studioul de PODCAST-uri Paginademedia.ro - „Am făcut multă muncă de detectiv”
Paginademedia.ro: Când vom putea vedea în cinematografe noul tău film?
Tudor Giurgiu: Pe 6 octombrie, vineri, ajunge în toate ţările din ţară. Dar va fi înainte şi o serie de avanpremiere, printre care una şi la Sala Palatului, în 2 octombrie. Am pornit în turneu cam cu o lună înainte.
Trăim cumva în dictatura asta comercială a faptului că trebuie, precum în America, să faci rezultate încă din primul weekend.
Cred că e un film care poate trezi interesul lumii. Nu trebuie să fii fan de Teambilding sau de cinema de artă...
Cred că e un film despre noi, despre români, indiferent dacă ai trăit perioada aceea de la Revoluţie sau te-ai născut după ’90. Până acum, cel puţin, proiecţiile care le-am avut au arătat că filmul poate fi de interes pentru toată lumea.
Paginademedia.ro: Povestea acelor zile complicate din timpul Revoluţiei din Sibiu este, într-adevăr, mult mai puţin ştiută. Tu cum ai ajuns la ea?
Tudor Giurgiu: Nu o ştiam deloc, să ştii. Nu aveam de gând să fac un film despre Revoluţie. În general, mie mi-e frică de subiectele astea mari, ample, pentru că este mare riscul de a o da în bară. Aşa că nu am stat aproape de tipul ăsta de poveşti.
Întâmplător, Oana Giurgiu, care a produs filmul, a făcut un research, cu un alt regizor, au scris un scenariu, cu Cecilia Ştefănescu, au luat şi nişte bani de la Centrul Naţional al Cinematografiei din România, mi-a dat scenariul şi am zis ok, mă uit. Şi, întâmplător, am ajuns în subiect.
Mi se părea absolut de necrezut şi aproape suprarealist ceea ce s-a întâmplat acolo, în bazinul unităţii militare 15-12 din Sibiu, unde, timp de vreo 45 de zile, au locuit împreună 500 de oameni sechestraţi sub bănuiala de a fi terorişti.
Şi mi s-a părut că ar fi acolo toate ingredientele bune pentru un film, pentru o poveste care cumva explorează demonii din noi, explorează culpa fiecăruia din noi, cum ne simţim responsabili sau nu faţă de un eveniment istoric puternic.
Mi-am adus aminte şi de anii aceia. Eu aveam 18 ani în ’89 şi am zis why not... M-a convins povestea în sine. Şi tot ce am citit despre ea, şi în scenariu, dar şi în cărţi. S-au scris vreo patru cărţi, două de cei din anturajul Armatei, două de cei de la Miliţie. Dacă le citeşti, ai senzaţia că priveşti.
Paginademedia.ro: Ai luat replici reale de acolo?
Tudor Giurgiu: Am împrumutat anumite replici, din mai multe materiale, de pe YouTube şi din materiale primite de la oameni care au filmat în Sibiu cu camera VHS în zilele alea. Şi sunt foarte multe, fie ticuri verbale, fie un anume tip de a vorbi, care e specific locului.
Am încercat să împrumut personajelor mărci, să vorbească diferit. Pe de altă parte, ştim bine, nu erau doar oameni din Ardeal acolo, erau şi unguri, şi moldoveni, erau un talmeş-balmeş din punctul ăsta de vedere.
GALERIE FOTO. Tudor Giurgiu: „Oricine era considerat terorist era sechestrat, băgat în bazinul acela”
Paginademedia.ro: Sinopsisul filmului, aşa cum îl spui tu...
Tudor Giurgiu: Filmul este povestea unui miliţian care ajunge să fie în iureşul evenimentelor din 21 decembrie 1989 din Sibiu şi este luat drept terorist. E sechestrat, alături de mulţi alţi colegi miliţieni şi securişti. Toţi aceştia sunt ţinuţi ostatici într-o unitate militară.
Oricine era considerat terorist, între ghilimele, era primit şi băgat în bazinul acela... Este povestea nu doar a lui, ci şi a altor personaje care au fost cumva prinse din greşeală sau nu în acele zile.
Paginademedia.ro: Bazinul în care au fost sechestraţi acei oameni în Sibiu e în film ca un personaj principal...
Tudor Giurgiu: Da, în piscina aceea se petrece cam jumătate din film.
Piscina aceea e cum era, pe vremuri, în tragedia greacă: e un loc unde toate personajele sunt forţate să stea împreună, să sufere zi şi noapte.
Acolo se recunosc oameni, sunt vendete, se fac complicităţi, se se spun lucruri care înainte nu se puteau spune.
Vezi ura viscerală a civililor faţă de securişti, faţă de Miliţie. Şi am încercat pe cât posibil să aduc lucrurile acestea în prim-plan.
Asta a fost cel mai greu, să nu iau partea cuiva. Ăsta mi s-a părut cel mai complicat lucru de făcut. Ai zice, „Vai, săracii”, şi aşa e, pentru că mulţi au fost împuşcaţi acolo, dar, în egală măsură, cam toţi cei implicaţi în acele zile acolo au avut partea lor de vină şi au avut proprii lor scheleţi în dulap.
INFO EXCLUSIV: S-a filmat şi în bazinul în care s-a antrenat David Popovici
Alexandru Papadopol interpretează unul dintre personajele care ajunge să fie sechestrate în bazinul din Sibiu / foto: TIFF
Paginademedia.ro: Aţi filmat chiar în piscina cu pricina din Sibiu?
Tudor Giurgiu: Bazinul real e acum al unei unităţi militare mari din Sibiu, care acuma ea e şi o academie militară, cu nişte condiţii extraordinare, e condusă foarte bine.
Bazinul s-a modernizat, dar nu se mai putea filma. Am fost acolo, am făcut şi fotografii, şi acolo am filmat cadrele de la începutul şi de la finalul filmului. Dar scenele din piscină nu s-au filmat acolo.
Am căutat prin toată ţara ca să găsim un bazin potrivit, de dimensiuni olimpice. Cu greu, cu noroc am găsit un bazin la Liceul Sportiv din Brăila. Este faimosul bazin în care s-au antrenat mari înnotători ai României, de la Diana Mocanu, cea mai importantă înnotătoare, până la David Popovici.
Este locul de unde pornesc mulţi copii dornici nu doar să înnoate, să înveţe, ci să facă şi performanţă. Ei ne-au lăsat să filmăm acolo în perioada lor de vacanţă, să scoatem apa, să-l igienizăm, să-l pregătim pentru filmare.
Asta a tras după sine şi faptul că am început să căutăm şi alte locuri de filmare în Brăila şi, din fericire, am găsit şi ne-am simţit foarte bine acolo.
Brăila e un oraş-bijuterie, dar care a rămas cu multe locuri şi spaţii nerenovate încă, neaduse la zi, aşa că a fost mai uşor din punctul nostru de vedere să filmăm anul 1989 acolo, să găsim străzi, colţuri pe care să le folosim, chiar dacă arhitectura din Brăila e total diferită de cea a Sibiului.
Am mai filmat şi în Bucureşti, şi, evident, în Sibiu. Sigur, a trebuit să evităm construcţiile noi, dar cu ajutorul computerului astăzi se poate face orice, aşa că am mai şters, am mai adăugat lucruri.
VIDEO. „Libertate” (2023) - TRAILER oficial
Paginademedia.ro: Spuneai că ideea filmului a fost a Oanei Giurgiu...
Tudor Giurgiu: Da, în 2019 se împlineau 30 de ani de la Revoluţie şi asa a venit ideea, încă din 2018, deci acum cinci ani.
A spus că ar fi bine să facem un film despre Revoluţie... Dar până s-a scris scenariul a durat, au apărut problemele legate de finanţări.
Paginademedia.ro: Şi aţi filmat în plină pandemie.
Tudor Giurgiu: Da, în 2022. Ne era groază, pentru că auzeam că vine iar valul (pandemiei de COVID-19, n.r.).
A fost cumplit... Cu teste înainte, cu măşti, cu mulţi oameni laolaltă pentru filmările din bazin...
Şi a început războiul în Ucraina, deja veneau refugiaţi.
Noi plecam de la hotelul din Brăila, şi se umplea de cei care plecau din Ucraina. Aşa că devenea foarte complicat de filmat. Pentru că noi aveam de filmat scene complicate, cu împuşcături, cu TAB-uri, cu într-o unitate militară din Bucureşti.
GALERIE FOTO. Tudor Giurgiu: „Am filmat scene complicate, cu împuşcături, cu TAB-uri”
TUDOR GIURGIU - fişă de cineast
- A debutat acum 30 de ani, în 1993, cu scurtmetrajul „Vecini”.
- Au urmat alte scurtmetraje (S)He's Alone in the World (Singură pe lume – 1995), Hausmeister (2000 – documentar), Popcorn Story (2001 – cu Dragoş Bucur în rolul principal).
- Debutul în cinema a fost cu primul lungmetraj, intitulat Legături Bolnăvicioase (2006), cu Tudor Chirilă, Ioana Barbu şi Maria Popistaşu în rolurile principale.
- Pasionat de documentare, a continuat să realizeze şi astfel de producţii: Trixy (2008), Nunţi, muzici şi casete video (2008), Me sem baxtalo? (2008).
- Până la al doilea lungmetraj, care a apărut la distanţă de aproape 6 ani de primul, a mai realizat alte scurtmetraje: Superman, Spiderman sau Batman (2011), Audiţia (2011), Un alt Cărciun (2012).
- Despre oameni şi melci (2012, cu Monica Bîrlădeanu şi Andi Vasluianu în rolurile principale) – care a fost nominalizat la categoria Cel mai bun film la Premiile Gopo din 2013 şi pentru care el a primit premiul publicului.
- A urmat De ce eu? (2015), primul lungmetraj inspirat din fapte reale, cu Emilian Oprea şi Andreea Vasile în rolurile principale.
- A lansat Parking (2019), cu Mihai Smarandache, Ariadna Gil, Luis Bermejo, Carmen Florescu, Eric Frances
- Cel mai recent film, Libertate (2023), este din nou inspirat din fapte reale, de data aceasta evenimentele tragice care au avut loc la Revoluţie, în decembrie 1989, în Sibiu.
