PODCAST ZIC & IO. Ce se întâmplâ când "părerologii" emit opinii despre probleme economice la care nu se pricep? Ce efecte sunt când oricine îşi dă cu părerea despre acest domeniu?
"Oamenii, prin promovarea unor idei false, greşite, incorecte, neadevărate, pot pierde bani, pot pierde foarte mulţi bani", spune Daniel Apostol, fost jurnalist, acum Director de Comunicare la Autoritatea de Supraveghere Financiară.
"Cei care urmăresc astfel de opinii neavizate pot intra într-un tip de panică economică dacă se iau după informaţii false sau aproximative", completează Constantin Rudniţchi, unul dintre cei mai experimentaţi jurnalişti economici.
La podcastul ZIC & IO, despre experţi şi "părerologi" pe economie, vorbim azi cu Daniel Apostol, de la ASF şi, din studioul Paginademedia, cu Constantin Rudniţchi, jurnalist cu zeci de ani de experienţă în media economică (acum realizator Profit TV şi RFI, în trecut redactor-şef adjunct al săptămânalului Capital, în perioada în care publicaţia era o forţă în mediul economic).
Câteva idei, dar şi podcastul video, în continuare.
Daniel Apostol, ASF:
- Termenul de părerolog este unul jignitor, pentru este un peiorativ, dar este exact ceea ce trebuie să ne facă conştienţi că ar trebui să ne ferim de. Şi de ce? Pentru că cei care emit păreri oricând, oricum, în orice condiţii, îi fac pe cei care le urmăresc, le primesc să cadă într-un păcat al unor judecăţi greşite. Informaţii care, dincolo de spectaculozitatea lor, la un moment dat, s-ar putea să ne facă mult mai rău, pentru că nu sunt susţinute de adevăr.
- Imaginaţi-vă cu uşurinţă ce convulsii se pot întâmpla în piaţă dacă un dialog televizat la oră de maximă audienţă emite nişte opinii spectaculoase, revoltătoare, incitante pentru un public care nu e pregătit financiar ce convulsii pot fi provocate inclusiv în respectivele pieţe financiare. Şi atunci e bine ca oamenii să fie direcţionaţi către păreri întemeiate.
- Publicul este superficial. Priveşte un ecran şi înghite cu uşurinţă ceea ce i se dă instantaneu. Vezi o o faţă care are notoritate mai mare decât alta şi ai tendinţa să fii mai îngăduitor şi mai apetent la ce spune notorietatea decât expertiza. Cred că ţine de educaţie. Şi aici nu îmi pare rău s-o spun, ba dimpotrivă. Chiar dacă sună pretenţios, presa a uitat că are şi acest rol. Prin informare corectă, pas cu pas, picătură cu picătură chinezească, se creează şi o sporire a nivelului de educaţie a publicului ţintă, prin informare corectă.
- Realitatea a demonstrat şi în România, ceea ce sondajele arată în toate societăţile lumii: că interesul omului simplu se manifestă majoritar pentru starea lui de sănătate şi pentru starea lui de sănătate economică. Asta e natural. Vrem să aflăm informaţii care au legătură cu starea noastră de sănătate, cu bunul curs al vieţii şi, în acelaşi timp, şi cu bunul curs al vieţii financiare economice. Mă interesează ce se întâmplă cu job-ul, cu salariu, cu veniturile, cu facturile, cu taxele, cu impozitele şi cu, poate şi cu banii care mai rămân.
Constantin Rudniţchi, jurnalist:
- Oamenii pot avea un punct de vedere sau o părere sau îşi pot face o părere greşită despre o companie, despre un sistem de piaţă sau de funcţionarea lui, dacă ascultă anumiţi părerologi.
- Din păcate, presa românească, nu numai cea economică, s-a virusat, să spun aşa, de răul care există în special pe reţelele sociale. Adică în loc ca reţelele sociale să meargă spre un echilibru şi spre un oarecare profesionalism, atâta cât poţi să faci pe reţele sociale, acest tip de profesionalism s-a întâmplat invers: presa clasică a preluat toate relele, toate tarele aacelor reţele sociale, sigur, în special Facebook. Adică se merge pe un fel de urechism, pe părerologie. Nu de fiecare dată, nu peste tot, dar de foarte multe ori se întâmplă lucrul acesta.
- La România TV recent am văzut un interviu, destul de lung, de vreo 40 de minute cu părintele Calistrat. Ceea ce m-a frapat este că părintele Calistrat făcea analize, cu ghilimelele de rigoare, geopolitice, politice, interne, internaţionale, externe şi aşa mai departe şi evident şi economice.
Printre altele, părintele Calistrat spunea foarte clar acolo, la România TV, că trebuie să se ferească oamenii de bănci, cei care au credite să se ducă repede să le plătească cât poate de repede, să scape de bănci. Adică băncile erau nişte, mă rog, aducătorul de rău, aproape Satana.
Am toată stima pentru preoţimea română, dar când preoţimea română ajunge să facă educaţie economică, să spună prostii de tipul acesta... E posibil ca dacă oamenii l-au ascultat să-şi lichideze nişte credite, să piardă bani efectiv, pentru că nu e cea mai bună idee, cea mai bună soluţie să te duci la un moment dat să-ţi renunţi la un împrumut. Sau poate alţii care doreau să iau un împrumut pentru nu ştiu, a-şi lua un lucru în casă sau pentru a-şi renova locuinţa, poate că auzindu-l pe acest părinte nu s-au mai dus la bancă pentru că au zis că banca e necuratul. Nu, nu e în regulă.
Vedeţi, dar nu părintele e problema în primul rând. Şi media e problema. Adică nu poţi să iei, să-l faci pe un părinte, pe un preot, să-l faci analist economic.
Podcastul ZIC & IO este la al doilea episod. În primul episod, am discutat despre "părerologii" care vorbesc despre armată, război şi aviaţie cu Adelin Petrişor şi cu Generalul Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General.
Podcastul ZIC & IO este susţinut de Science+, proiect european ce reuneşte jurnalişti din Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi România. Science+ este dezvoltat de Free Press for Eastern Europe (Cehia) şi Free Press Unlimited, pentru a creşte calitatea jurnalismului.
Podcast ZIC & IO. Episodul 2. Cu Daniel Apostol şi Constantin Rudniţchi
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Trimite un comentariu