Postări sponsorizate pe Facebook pentru discreditarea jurnalistei Emilia Şercan. Concluzia vine de la Misreport, un proiect realizat de Codruţa Simina şi Ovidiu Mihalcea, care a analizat o campanie de publicitate plătită pe Facebook.
Una dintre concluzii: firele postărilor sponsorizate duc către o agenţie de publicitate care a lucrat, în trecut, pentru Partidul Naţional Liberal (ai cărui membrii sunt Nicolae Ciucă şi Lucian Bode, nume vizate de investigaţiile jurnalistice ale Emiliei Şercan).
Detalii, în continuare:
Paginile care au găzduit postările sponsorizate cu atacuri la adresa Emiliei Şercan sunt Dezvăluiri şi Ora de Ştiri.
1. Start după ancheta Emiliei Şercan - Denise Rifai, în centrul postării
Prima postare a fost publicată între 26 noiembrie şi 1 decembrie, anul trecut, de pagina Ora de Stiri, la scurt timp după ce Emilia Şercan a dezvăluit că Lucian Bode a plagiat cel puţin 18,5% din teza de doctorat.
Ce spunea postarea:
Practic postarea distribuie un text de pe site-ul SolidNews (al lui Cozmin Guşă). Un text în care Denise Rifai "are două întrebări pentru Şercan". Rifai sugerează că Şercan e "vârful de lance" a unei "aripi din USR" legate de o tabără din "structurile de securitate".
Textul postării care o distribuia pe Rifai: "Emilia Şercan, candidatul la prezidenţiale al taberei # din vechiul USR şi actualul partid al lui Cioloş? O teorie care prinde contur. Cu posibilul plagiat (fix) al doamnei Şercan cum rămâne?"
2. Contraatac după confirmarea plagiatului
Următoarea postare a fost publicată anul acesta, între 11 şi 16 ianuarie, chiar după ce Universitatea Babeş-Bolyai a confirmat că ministrul a plagiat.
În text, se spunea că “Emilia Şercan a solicitat ca lucrarea ei de licenţă să fie secretizată şi să nu fie considerată publică! DE CE? Logica este: lucrările altora sunt de domeniul public, dar lucrarea ei trebuie să fie atent păzită. Astfel, nimeni să nu poată constata dacă ea a plagiat sau nu”.
În paralel cu atacurile împotriva jurnalistei a apărut şi o postare în care pagina Ora de Stiri promova o postare publicată chiar de Lucian Bode, pe Facebook.
Textul ministrului vorbea despre faptul că “este absolut uluitor demersul de analizare a unei lucrări redactate în 2018 folosind norme actualizate în 2020-2022”.
Cine era în spatele postărilor?
Misreport a descoperit, după ce a analizat postările, că Roxana Stan, asociată în agenţia de publicitate Green Pixel Interactive, care a avut contracte încheiate în 2020 cu PNL, este persoana care a promovat aceste postări.
Misreport a analizat metadatele imaginilor folosite ca logo-uri de către cele două site-uri şi a descoperit că ambele au fost create în aplicaţia Canva, de acelaşi autor, Roxana Stan. A urmat extragerea numelor de utilizator al celor care postează conţinut pe site. Mai departe a fost găsit hash-ul de Gravatar, care a dus în cele din urmă la contul de Facebook al Roxanei Stan.
O parte din serviciile pe care le oferă agenţia de publicitate au fost cele de sponsorizare pe Facebook a unor tipuri de conţinut de propagandă, informaţii publice în rapoartele de finanţare ale alegerilor locale şi parlamentare de acum trei ani.
După ce Misreport a contactat agenţia de publicitate, postările au dispărut de pe Facebook.
Analiza campaniei plătite împotriva Emiliei Şercan, pe Misreport.
Anul trecut, jurnalista de investigaţii Emilia Şercan a publicat o analiză pe site-ul PressOne, în care dezvăluia că teza de doctorat a ministrului de Afaceri Interne, Lucian Bode, are 18,5% conţinut plagiat. Mai târziu, Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, a confirmat că suspiciunile de plagiat se confirmă.
La scurt timp după aceea, ministrul a dat în judecată comisia de etică a universităţii, pentru a bloca reanalizarea tezei de doctorat, dar instanţa a respins plângerea lui.
Citeşte şi: Liberalii sunt instruiţi de partid să o atace pe jurnalista Emilia Şercan
Renunțarea la targetul comercial arhicunoscut (urban, 18 – 49 de ani) este justificată, pentru că, în anii din urmă, includea generația Decrețeilor. Acest target a depășit vârsta de 49 de ani și, din această perspectivă, o analiză pe 21-54 de ani, la nivel național, este mult mai relevantă. Un GRP30 pe targetul All 21 – 54 de ani ABCD Național este echivalentul a 65.000 de persoane. Un GRP30 pe targetul urban, 18 – 49 de ani este echivalentul a 41.000 de persoane. ESOMAR a elaborat „Scala statutului social (Social grade)”. Scala permite clasificare socio-demografică standard. Cu această variabilă se pot crea subeșantioane (pentru diverse piețe) comparabile între ele și, de asemenea, subgrupurile definite astfel vor fi comparabile de la o țară la alta. Ce înseamnă categoriile ESOMAR ABCD: Categoria A: Manageri și profesioniști cu înaltă educație. Categoria B: Manageri, directori de nivel mediu. Categoria C: C1 – Angajați cu înaltă educație ce prestează o muncă non-manuală, patroni de firme mici. C2 – Angajați ce prestează o muncă non-manuală sau muncitori calificați. Categoria D: Muncitori ce prestează o muncă manuală și șefi de departamente mai puțin educați." Poate intelege odata si PDM de ce e ok sa se publice (mai ales) acest target. Vad ca deja ati oprit comentariile la articolele mai noi. La articolul asta cand?