Poate un articol să ducă la anularea unui întreb proces? Cazul Dan Diaconescu - sex cu minore creează un posibil precedent prin care documentarea unui jurnalist poate avea efecte decisive în procese în derulare.
Asta pentru că dosarul lui Dan Diaconescu se ia de la zero. De ce?
Hotărârea Curţii de Apel Constanţa constată că orice jurnalist care publică date dintr-un rechizitoriu, până ca acesta să treacă de faza de cameră preliminară, este vinovat că nu asigură imparţialitatea judecătorilor.
Un articol care explică toată situaţia, documentat şi scris pentru Paginademedia.ro de jurnaliştii de la Clever News Center, o agenţie de conţinut media coordonată de jurnalistul Marian Păvălaşc.
Ideile, pe scurt:
• Dosarul lui Dan Diaconescu, în care este acuzat de procurori de sex cu minore, riscă să devină un model de (auto)cenzură a activităţii presei, cel puţin atunci când vine vorba de relatarea proceselor din Justiţie.
• Curtea de Apel Constanţa a motivat două hotărâri, una de strămutare a cauzei şi alta de anulare a condamnării iniţiale, pe faptul că presa a relatat fapte din dosar înainte ca rechizitoriul să ajungă la faza de cameră preliminară din instanţe.
• Pe scurt, hotărârea Curţii de Apel Constanţa constată că orice jurnalist care publică date dintr-un rechizitoriu, până ca acesta să treacă de faza de cameră preliminară, este vinovat că nu asigură imparţialitatea judecătorilor.
• Astfel, publicarea unui articol poate duce la anularea procesului şi reluarea sa de a zero la o altă instanţă.
• Cotidianul Libertatea a menţionat că şi Judecătoria Sector 1 a emis o hotărâre, într-un proces civil dintre Diaconescu şi media, că jurnaliştii nu au voie să relateze despre dosarele din instanţe în afara comunicatelor publice.
• Reprezentanţii presei şi ai societăţii civile, chiar şi foşti reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei cred că judecătorii trebuie să impună aceste limite doar când sunt dovezi că jurnaliştii obţin informaţii de la judecători.
• Inspecţia Judiciară a răspuns pentru Paginade.roMedia că în dosarul lui Dan Diaconescu privind acuzaţiile de sex cu minore nu este pornită vreun dosar de verificare la niciuna din instanţe împotriva judecătorilor. În plus, nici nu au fost sesizări.
La OTV, Dan Diaconescu a reuşit să schimbe percepţia publicului despre presă, asta pentru că la propria sa televiziune tabloidă, el se prezenta ca jurnalist. În plus, a mai şi fost condamnat pentru şantaje făcute tot prin intermediul OTV.
Acum, fostul patron de la OTV este aproape să mai dea o lovitură, de această dată drepturilor jurnaliştilor de a informa publicul din procesele din instanţe.
În Dosarul 653/36/2024, de la Curtea de Apel din Constanţa, Dan Diaconescu a obţinut strămutarea dosarului şi desfiinţarea deciziei Judecătoriei Constanţa, fiind condamnat la prima instanţă la 8 ani şi patru luni de închisoare.
Judecătorii Curţii de Apel au motivat decizia prin faptul că reporterii au avut acces la informaţii din rechizitoriu înainte ca acesta să ajungă la Camera Preliminară de la Judecătoria Constanţa:
„Afectarea prezumţiei de nevinovăţie a petentului-inculpat şi a dreptului la un proces echitabil, urmare a scurgerilor de informaţii nepublice în mass-media, începând din cursul urmăririi penale, dar şi în cursul procedurii în camera preliminară.”
„Astfel. (…) au determinat apariţia suspiciunii rezonabile că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Constanţa este afectată, le apreciem a fi întemeiate.”
Judecătorii Curţii de Apel, care judecau în Dosarul 20152/212/2023 apelul la condamnarea de peste 8 ani au fost nevoiţi să consemneze anularea deciziei şi rejudecarea la Judecătoria Tulcea, conform deciziei judecătorilor Valentina Boboc (preşedinte de complet) şi Laurenţiu Florin Modoran.
Sentinţa
Din acest motiv, pentru că Judecătoria Constanţa ar fi permis reporterilor să aibă acces la dosar, s-a considerat la Curtea de Apel că judecătorii de la Fond nu au judecat onest.
Aici, trebuie precizat că legislaţia nu impune reporterilor limitări de a se informa şi publica în procesele din instanţe, în afară de informaţii private ce ţin de sănătate sau de siguranţa personală. Dar astfel de limitări sunt general valabile, nu doar pentru justiţie sau doar pentru jurnalişti.
În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut instanţelor de judecată să nu ofere informaţii presei pe perioada proceselor penale, până când dosarele nu trec de Camera Preliminară. Prin urmare, limitările legale sunt la instanţe, nu la jurnalişti.
Camera preliminară este o fază a procesului penal în instanţele din România, care are loc după trimiterea în judecată şi înainte de începerea propriu-zisă a procesului. Scopul ei principal este verificarea legalităţii dosarului penal înainte ca instanţa să înceapă judecarea cauzei.
Un fost consilier în cadrul Ministerului Justiţiei ne-a explicat că decizia Curţii de Apel Constanţa vrea să impună presei un statut de „complice” pentru amânarea şi rejudecarea unor procese.
„Curtea de Apel nu a cenzurat direct presa, că nu are această putere. Desigur, poate duce la un precedent care se poate transforma în legislaţie.
Însă, strict în acest dosar, judecătorii de caz susţin că, dacă jurnaliştii publică informaţii despre inculpaţi înainte de Camera Preliminară, atunci reporterii îi ajută pe inculpaţi, iar dosarul trebuie reluat”, ne-a declarat ex-consilierul în cadrul Ministerului Justiţiei.
Fără sesizări în dosarul lui Dan Diaconescu
Deşi decizia Curţii de Apel Constanţa face referire la activitatea suspectă şi premeditată a Judecătoriei Constanţa de a oferi informaţii presei, Inspecţia Judiciară, singura instituţie care poate verifica activitatea magistraţilor, ne-a transmis că nu au fost sesizări în acest dosar.
„Referitor la situaţia de fapt menţionată în solicitarea dumneavoastră, vă informăm că, în evidenţele Inspecţiei Judiciare, nu au fost identificate lucrări care să vizeze aspectele la care faceţi referire”, ni s-a transmis de la Biroul de Comunicare.
„În ceea ce priveşte posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare, aceasta este reglementată de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că „Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători sau magistraţi”, ne-au mai explicat reprezentanţii Inspecţiei Judiciare.
Precedent periculos
Cauza a fost prezentată şi de cotidianul Libertatea şi de PressHub. Ionuţ Mureşan şi Virgil Burlă, jurnaliştii celor două publicaţii, au atras atenţia şi ei că decizia Curţii de Apel limitează drepturile jurnaliştilor şi ar putea fi un precedent care să fie generalizat.
Un fost consilier de la Ministerul Justiţiei ne-a mai explicat că, în opinia sa, judecătorii Curţii de Apel Constanţa încearcă să introducă presa în desfăşurarea unui proces penal.
„Poţi anula judecata unui dosar, când ai probe clare că un judecător oferă opinii şi declaraţii presei despre un caz pe care îl judecă.
Dacă reporterii primesc date de la alte părţi implicate în proces, procurori şi avocaţi, nu poţi anula o decizie, nici dacă descoperi că procurorul sau avocatul a dezvăluit date din dosar. Poţi cel mult sancţiona magistratul şi avocatul. Presa nu este un actor al unui proces”, ne-a declarat acesta.
Cristina Guseth, preşedintele la Freedom House România, consideră că decizia Curţii de Apel este lipsită de temei din motivul că merge pe prezumţii, ceea ce nu ar trebui să facă sistemul de justiţie.
„Faptul că o decizie a fost anulată pe motiv că rechizitoriul a apărut în presă mie mi se pare lipsă de respect faţă de interesul public. Şi pare total lipsit de logică să-l achiţi pentru un asemenea motiv, deoarece ar fi putut chiar inculpatul, el însuşi ziarist, să furnizeze rechizitoriul presei”, ne-a declarat aceasta.
PaginadeMedia.ro l-a contactat pe ministrul Justiţiei, Radu Marinescu. L-am întrebat dacă a analizat decizia Curţii de Apel şi dacă ne poate oferi un punct de vedere, chiar şi personal. Nu ne-a răspuns la mesaje.
Deciziile Curţii de Apel Constanţa nu pot fi verificate
În schimb, reprezentanţii Inspecţiei Judiciare, singura instituţie care poate verifica activitatea magistraţilor, ne-au precizat că deciziile judecătorilor nu pot fi verificate până când nu se ajunge la o decizie definitivă.
„În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, Inspecţia Judiciară nu are competenţa de a pune în discuţie soluţiile pronunţate în instanţele de judecată. Potrivit art. 266, alineatul (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, verificările Inspecţiei Judiciare nu pot avea ca obiect soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti sau dispuse prin ordonanţele procurorilor, care sunt supuse căilor legale de atac”, ni s-a transmis de la Biroul de Comunicare.
„Prin urmare, legalitatea şi temeinicia unei hotărâri judecătoreşti nu pot face obiectul controlului exercitat de Inspecţia Judiciară, ci sunt supuse exclusiv controlului instanţelor competente, prin mijloacele procesuale prevăzute de lege”, ne-au mai precizat reprezentanţii instituţiei.
„Totodată, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil, Inspecţia Judiciară nu poate emite puncte de vedere privind activitatea sau interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale de către instanţele de judecată şi nu se poate pronunţa asupra aspectelor care excedează competenţele sale stabilite prin lege”, se mai precizează în răspunsul primit de la Inspecţia Judiciară.
Decizia de la Judecătoria Sector 1
Libertatea mai scrie despre un proces, de această civil, în care Dan Diaconescu a convins judecătoriul de la Judecătoria Sector 1 să meargă şi mai departe.
Astfel, în Hotărârea 162/2024 din data de 15 ianuarie 2024, instanţa a stabilit că presa nu are voie să publice informaţii confidenţiale, ci doar date oficiale emise de autorităţi:
„Instanţa reţine că, întrucât faza de urmărire penală nu este publică, reprezentanţii mass-media pot avea acces la informaţiile de interes general exclusiv prin intermediul comunicatelor de presă emise de organele de urmărire penală, aceştia neavând acces, sub nicio formă, la probele administrate în cauză”, redă Libertatea.
„Din moment ce reprezentanţii mass-media nu au dreptul să ia cunoştinţă de orice informaţie din cadrul dosarului penal, accesul fiindu-le restricţionat în condiţiile legii, atunci este mai mult decât evident că acestora le incumbă şi obligaţia ca, în măsura în care, totuşi, au luat cunoştinţă de informaţii cu caracter public/confidenţial, într-un mod care nu este prevăzut de lege (deci în afara comunicatelor de presă sau obţinerii acordului organului judiciar în mod legal), să nu publice aceste informaţii”, mai scrie judecătorul de caz.
Or, din cuprinsul articolelor de presă care fac obiectul cauzei, rezultă, fără niciun dubiu, că jurnaliştii au avut acces la informaţii şi date cu caracter confidenţial din dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, inclusiv la stenogramele interceptărilor efectuate, în condiţiile în care aspectele publicate excedează conţinutului comunicatelor de presă sau declaraţiile date de avocatul reclamantului”, se arată în motivarea Judecătoriei Sectorului 1, prezentată de Libertatea.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
