Falsuri pe Facebook. "Atenţie! Citeşte acest interviu înainte să fie şters!" "Denise Rifai îi este ruşine că a luat un interviu acestui om. Este sfârşitul carierei ei?" şi mai mult: "Banca României l-a dat în judecată pe celebrul actor Claudiu Bleonţ pentru ce a spus în direct la TV".
Acestea sunt doar câteva dintre reclamele de pe Facebook în care apar (fără voia lor) diverse persoane publice - vedete, actori sau prezentatori TV.
Toate au acelaşi mesaj: vorbesc despre câştiguri fabuloase, în perioade scurte de timp, câştiguri atât de mari că stârnesc, aşa cum se vede, până şi invidia Băncii Naţionale. Reţeta de îmbogăţire e "revoltătoare", de aceea youtube "a decis să scoată interviul din aer"
Pe lângă numele folosite: Denise Rifai, Claudiu Bleonţ, Damian Dăghici, Dani Oţil, Lili Ruse, sunt folosite şi vizualuri ale unor instiuţii de media: Digi 24, Pro TV, HotNews.
Ce spun vedetele a căror imagine e folosită?
"Nici nu ştiu ce să mai fac", a declarat Denise Rifai pentru Paginademedia.ro. "Unde să mai deplun plângeri, ca să se oprească", s-a întrebat descumpănită prezentatoarea TV.
Şi Dani Oţil este sceptic: "Răzvan (Simion) apare într-un clip şi cu voce făcută cu AI. Nu se pot opri"
Paginademedia.ro a stat de vorbă cu Elena Calistru (Factual), partenerul al Facebook pe România, pe Fact Checking. Ce a spus, mai jos, în articol.
Înainte, o mică mostră dintr-un "interviu":
Un click pe astfel de reclame duce către diverse adrese în care pare transcris un interviu (Damian Drăghici - Dani Oţil, Claudiu Bleonţ), cu întrebări şi răspunsuri. Şi în toate este, evident, un link către reţeta minune.
Dani Oţil: Nu mă credeţi? Dă-mi 1200 de lei şi fac un milion cu ei în 3-4 luni. Totul depinde de tine, dacă vrei sau nu.
Damian Drăghici: Toţi telespectatorii au văzut că mi-ai arătat site-ul unde faci bani, camera a surprins linkul! De ce ai face asta în direct la TV? Ar putea dăuna economiei statului. (...) Practic, tu nu lucrezi (...) În urmă cu un an conduceai o maşină veche.
Dani Oţil: În urmă cu doar un an? Acum locuiesc într-o cabană la munte, acum o lună mi-am cumpărat un apartament, iar de vechea mea maşină am scăpat demult.
Damian Drăghici: E uşor pentru tine să dai sfaturi! Şi eu trebuie să sufăr în fiecare zi la serviciu pentru a-mi hrăni familia.
Ce este de făcut? Elena Calistru, Factual: sunt două moduri de raportare
Pot face persoanele implicate ceva pentru a dispărea aceste reclame? Elena Calistru, de la Factual (partener al Facebook pe fact-checking în România) vine cu câteva idei.
Prima implică mai mult inteligenţa artificială.
Elena Calistru:
"Moderare pentru plângeri pe aşa numitele "Community standards". Acolo intră şi înjurături, scams, violenţe etc.
Poţi raporta folosind funcţia de la postare sau de la ad. Problema acolo e că mare parte din moderare e automatizată cu ajutorul AI şi inputul uman e minimal, în general. Cu atât mai puţin pe aşa-numitele "limbi minore" (adică ce nu e folosit de sute de milioane de utilizatori).
Dar asta ar trebui să fie principala modalitate de raportare, mai ales că asta e şi modalitatea prin care conţinutul e dat jos.
A doua modalitate implică verificarea umană, dar se aplică în general la ştiri.
Elena Calistru:
"Este vorba de 3rd Party Fact-checking Program, din care face parte, pe România, Factual.ro, alături de AFP (adică membrii auditaţi pe România ai International Fact-Checkers Network). Acolo verificările sunt pe dezinformări şi fake news, care au o definiţie destul de strictă pe metodologie. De asemenea, noi nu avem posibilitatea de a da conţinut jos - se verifică informaţia, se scrie articolul, dăm rating, iar pe respectiva postare apare doar atenţionarea."
Şi Factual a făcut verificări de scams, însă în tool-ul nostru de verificare, din cauza metodologiei, nu apar ads. Iar pe restul de scams, lumea nu le raportează ca fake news, ci ca scam. Aşa că la noi ajung în general unele postări de tip scam cu politicieni (acolo mergând pe chestiunea de interes public legată de funcţia omului respectiv).
Dar, la limită, şi noi putem încerca să verificăm şi să marcăm ca false astfel de scams, doar că, din nou, ele nu prea se încadrează în categoria de fake news.
Astfel de fake-uri au mai apărut în ultimele luni, unele promovând, de exemplu, acelaşi tip de câştiguri fabuloase prin platforma BRUA (în fapt, era o direcţionare a banilor într-un cont Revolut). Factual a documentat atunci cazul, este detaliat aici: SCAM - O Platformă de investiţii BRUA promite câştiguri
