În ultimii ani, televiziunile de ştiri şi rolul lor au fost în centrul dezbaterilor pe zona de media şi libertatea presei. Anul acesta, de Ziua Internaţională a Libertăţii Presei, organizaţia ActiveWatch a dedicat televiziunilor de ştiri newsletterul FreeEx Digest.
Este un raport ce trece în revistă istoria televiziunilor de ştiri, de la înfiinţarea primei televiziuni de ştiri, Realitatea TV, fondată de Silviu Prigoană, şi până în 2022, când România a ajuns să aibă numai puţin de opt televiziuni de ştiri, dintre care trei lansate numai în 2022 (!).
Amintim că pe lângă „tradiţionalele” şi deja cunoscutele Romania TV, Antena 3, Digi24, Realitatea Plus şi B1 TV, de anul trecut avem Prima News, Euronews şi TVR Info.
„Retrospectiv, numai dacă ne uităm la clasamentele Reporteri fără Frontiere pentru România (clasamentul cel mai recent este Indexul 2023, publicat azi, 3 mai), observăm că piaţa media şi profesia de jurnalist au fost aproape permanent supuse presiunilor externe, fiind nevoite să se adapteze din mers. Unele organizaţii de presă au găsit formule de supravieţuire în acord cu etica profesională şi cu interesul public, în timp ce altele şi-au asumat editorial agendele politice şi ideologice ale partidelor vremii.”
O altă observaţie a analizei FreeEx Digest este că în ciuda sancţiunilor repetate a unui CNA care nu a reuşit să-şi impună autoritatea în relaţia cu televiziunile, „actualul sistem de sancţionare a abaterilor etice nu este eficient şi nu generează schimbări semnificative în comportamentul televiziunilor de ştiri”.
Iată principalele concluzii ale raportului:
„Consiliul Naţional al Audiovizualului, singura instituţie care poate reglementa şi supraveghea spaţiul audiovizual, nu a reuşit să îşi impună autoritatea în relaţia cu televiziunile de ştiri. Statistica sancţiunilor aplicate de forul audiovizual timp de un deceniu, în perioada 2011 - 2022, ne arată că actualul sistem de sancţionare a abaterilor etice nu este eficient şi nu generează schimbări semnificative în comportamentul televiziunilor de ştiri”.
„Televiziunile de ştiri continuă să genereze controverse şi să suscite interes, mai ales dinspre politicieni, în ciuda faptului că audienţele lor cumulate depăşesc cu puţin un milion de privitori.”
„Acest interes al politicienilor pentru televiziunile de ştiri a variat de la instrumentalizare în scopuri politice mai mult sau mai puţin legitime până la finanţare directă şi netransparentă din fonduri publice. Şi poate cea mai ilustrativă imagine pentru ultimii ani este a politicianului, aflat de regulă la putere, care comunică, în regim de breaking news şi de exclusivitate, subiecte de interes public major la posturile private preferate, în detrimentul serviciului public de televiziune sau al conferinţelor de presă fără întrebări prestabilite şi liste de jurnalişti agreaţi.”
„Istoria televiziunilor de ştiri începe din 2001, când este fondată Realitatea TV, când piaţa media era în extindere şi diversificare. Totuşi, în foarte scurt timp, odată cu apariţia concurenţei, dar şi cu schimbarea climatului politic, aceste televiziuni nu rămân doar surse de ştiri, ci şi surse de influenţă.”
FreeEx Digest vorbeşte şi despre cele trei epoci ale televiziunilor de ştiri:
-
2004 - 2008 - Epoca exploatării şi poziţionării. A fost vremea când existau doar două televiziuni de ştiri: Realitatea TV şi Antena 3. „Este perioada în care spaţiul public autohton pare dominat de confruntările dintre vocile băsiste şi anti-băsiste, iar termenului deontolog i se atribuie conotaţii peiorative”.
-
2009 – 2015: Epoca încrâncenării şi polarizării: În această perioadă, România trece prin frământări politice şi sociale semnificative, cu schimbări în leadership-ul politic, în care presa şi televiziunile de ştiri joacă un rol important în structura agendei publice.
„În ciuda crizei economice mondiale din anii 2008 – 2010, care a avut un efect negativ în special asupra redacţiilor de ştiri locale, la nivel naţional apar alte trei televiziuni de ştiri, aducând astfel mai multă diversitate în această nişă.”
„Spre finalul anului 2015, incendiul din Clubul Colectiv din capitală, în care au murit 64 de tineri, generează la un nou val de proteste de stradă, care duc la demisia Guvernului Ponta (PSD) şi instalarea unui guvern tehnocrat.
Mişcarea de protest #coruptiaucide avea să devină ţinta predilectă a campaniilor de discreditare din mass-media 2016-2018, campanii derulate pe fondul instabilităţii politice cvasi-permanentă din ţara noastră.
În tot acest climat tensionat, apar şi se consolidează primele platforme de jurnalism de investigaţie independente, care reuşesc să spargă monopolul presei şi politicienilor mainstream. De altfel, este şi perioada în care publicul se reorientează spre consumul online de ştiri şi informaţii de interes public.”
-
2016 - prezent: „Epoca post-adevăr şi a ideologizării: În această perioadă, toate traumele şi frustrările din societate, acumulate în anii precedenţi, s-au accentuat şi au condus spre o supra-ideologizare a discursurilor şi gesturilor publice.
Din nou, presa şi televiziunile de ştiri au oferit platformă pentru diferite viziuni politice şi ideologice, însă, de regulă, aceste abordări au fost unilaterale şi poate prea angajate”
„Ţară mică, multe televiziuni de ştiri”
Începând cu 2022, segmentul televiziunilor de ştiri s-a lărgit cu încă trei posturi cu acoperire naţională: Euronews Romania (parte din reţeaua internaţională Euronews, lansat în luna mai), TVR Info (parte din serviciul public de televiziune, emisie reluată în iunie, după o pauză de câţiva ani) şi Prima News (staţie comercială, lansată la finalul anului).
Această extindere a nişei televiziunilor de ştiri avea loc pe o piaţa în care existau deja cinci posturi specializate (Realitatea TV/Plus, Antena 3/CNN, România TV, B1TV, Digi24), care, raportat la audienţe, concurează şi îşi împart un public de sub un milion de telespectatori la nivel naţional.
Încă din 2018, conform Observatorului European al Audiovizualului (EAO), România ocupa poziţia secundă într-un clasament al ţărilor cu cele mai multe televiziuni naţionale de ştiri difuzate în limba oficială, având cinci astfel de posturi şi fiind depăşită doar de Turcia, în care emiteau nouă televiziuni de ştiri.
Care sunt cele mai „puternice” voci?
ActiveWatch face o trecere în revistă a audienţelor televiziunilor de ştiri, cifre pe care Paginademedia.ro le-a prezentat constant.
În 2017, Romania TV era, ca şi acum, lider pe piaţa televiziunilor de ştiri, cu o medie zilnică de 256.000 de persoane. Era urmată de Antena 3, cu o medie zilnică de 217.000 de persoane. B1 TV avea o medie de 65.000 de persoane, iar Realitatea TV şi Digi24 câte 55.000, media, la nivel naţional.
În decembrie 2022, Romania TV a ajuns la 266.000, media., Antena 3 CNN, la 176.000, Realitatea Plus, la 66.000, Digi24, la 64.000, iar B1 TV la o medie de 23.000.
