Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a împărţit din cauza unei scene din emisiunea MasterChef. Forul audiovizual a primit mai multe reclamaţii de la telespectatori pentru o ediţie MasterChef din luna noiembrie. Motivul? Concurenţii emisiunii au avut de gătit homari. Postul a prezentat destul de detaliat şi momentul „sacrificării” homarilor.
Membrii CNA au vizionat şi fragmentele de emisiune, în care nici măcar concurenţii emisiunii nu se simţeau în largul lor în momentul „operaţiunii”.
„Aşa se gătesc homarii. Nu ştiu ce aş putea să zic”, a spus Adelina Sandu în apărarea postului.
În replică, Mircea Toma, membru CNA, a subliniat că există prevederi în legislaţia audiovizuală în ce priveşte cruzimea asupra animalelor.
„Sigur că nu a considerat asta ca fiind cruzime la adresa animalelor ci au considerat-o ca fiind o tehnică de gătit. Suntem într-o emisiune culinară”, a fost replica reprezentantei Pro TV.
Mircea Toma a adăugat că din punctul său de vedere, „omorul în direct este un act de cruzime”. „Nu se arată pe ecran acest moment. Spunem că l-am omorât, că l-am fiert şi îl mâncăm. Dar să arăţi omorul propriu-zis. Şi asta nu este pentru noi, ca adulţi. Este o reglementare pe vârstă. După ora 23.00 este permis. Un copil de 4-5 ani de zile se uită cum este omorâtă o fiinţă, chit că e homar, găină, porc. Este omor.”
În „tabăra adversă” s-a situat Georgică Severin, membru CNA: „Fiind vorba de o emisiune de gătit, acum nu cunosc metode să înveţi pe cineva să pregătească homarul dacă nu trece prin anumite proceduri care să-l facă comestibil, iar prima procedură este ca marfa să fie proaspătă. De aceea, homarii se vând vii.”
De cealaltă parte, Valentin Jucan:
„Instrucţiunea, o înţelegem. Dar de ce trebuie prim-plan? În momentul în care ai şi detalierea a ceea ce se întâmplă, a creat un deranj. Este vorba despre protecţia copiilor.”
Reprezentanta Pro TV le-a spus membrilor că aceasta este o tehnică de a găti ce face parte din probă.
„Este o emisiune de bucătărie, dar actul de cruzime poate să lipsească”, a spus în replică Mircea Toma.
Vasile Bănescu, membru CNA, a spus pe de altă parte că articolul referitor la cruzimea contra animalelor se referă doar la animalele de companie.
„Cred că Codul şi Legea se referă doar la animalele de companie sau animale percepute în sine ca animale împotriva cărora orice act de cruzime este total dezavuat. Dar, homarul nu e un animal de companie. Cel puţin asta e perspectiva mea.”
Ionel Palăr, membru CNA:
„E la limită, dar vorbim totuşi despre un preparat. Vorbim despre o specie care aşa se găteşte. Inclusiv melcii când sunt gătiţi sunt vii. (...) Poate ar fi bine să nu mai vedem aceste lucruri în direct, dar nici nu aş vrea să incriminăm acum o emisiune care are şi o parte pozitivă. Să nu fim mai catolici decât papa.”
„Eu îmi asum cu plăcere statutul de ridicol pentru că subiectul nu mi se pare deloc ridicol”
Dorina Rusu, membru CNA, a spus la rândul ei:
„Să nu credeţi că sunt un om crud. Acesta este subiectul la care s-a discutat cel mai mult de când a început şedinţa. Discutăm de 20 de minute despre asta. Da, e un subiect sensibil, e adevărat că avem un articol de lege cu privire la cruzimea împotriva animalelor.
Pe de altă parte, mie mi se pare şi puţin ridicol. Mă şi gândesc cum o să arate articolele din presă despre discuţiile din CNA în legătură cu omorârea homarilor. Trebuie să ne vedem puţin şi de deasupra şi să vedem cât suntem de ridicoli.”
Mircea Toma:
„Eu îmi asum cu plăcere statutul de ridicol pentru că subiectul nu mi se pare deloc ridicol. E vorba de un principiu. În primul rând că este vorba despre o lege pe care noi am votat-o.
Şi ideea de a trasa o limită şi alte fiinţe gen pisică, câine şi aşa mai departe, găină, porc. Aţi fi de acord cu tăierea capului unei găini? Aici e ridicol în momentul în care invoci diferenţa de statut.
Valentin Jucan, membru CNA:
„Aici nu este vorba despre gătit sau despre vorba de procesul de sacrificare a acestor crustacee. Aici în emisiune s-a pus foarte mare accent pe acest aspect. I s-a dat fiecăruia, s-a pus prim-plan şi a mers imaginea pe acel crustaceu cum s-a băgat cuţitul în el.
Noi când ne raportăm la această vieţuitoare, o facem cu totul altfel decât o face un minor. Aceste animăluţe, cum s-a spus aici, sunt parte dintr-o gândire a copilăriei. Ei au o altă valoare sentimentală şi emoţională pentru un copil faţă de cum avem noi.
În lumea unui copil, acest crustaceu poate avea altă valenţă. Când vezi acest lucru, copilul de lângă tine are foarte mari şanse să fie afectat.
Cruzimea la adresa animalelor are un efect extrem de puternic la vârste fragede. Comportamentele deviante încep de la vârste fragede. Cruzimea la adresa animalelor este primul semn că există un comportament care se poate duce în ceea ce mai târziu se numeşte comportament deviant. Mai întâi ne familiarizăm şi vedem pe TV că o astfel de cruzime este OK, şocul este primit.
Copilul poate să treacă de la un crustaceu la altă vieţuitoare. Din punct de vedere psihologic, comportamental, noi adulţi ne raportăm într-un fel. Avem restaurante unde îţi alegi crustaceul şi ţi-l găteşte pe loc. Dar asta face un adult nu un copil. Mergeţi într-un restaurant şi puneţi un copil de 10 ani să aleagă crustaceul şi să-l dea bucătarului să îl taie şi vă rog frumos să spuneţi care este reacţia.”
După aproape 30 de minute de discuţii, un membru a propus o scrisoare de atenţionare pentru post, însă nu a trecut la vot. Cinci membri au fost pentru scrisoare, iar restul au fost împotrivă. Era nevoie de şase voturi.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
