"Rămânem fără ziare fiindcă nu mai suntem în stare să producem informaţie credibilă, nu pentru că am fi vizionari şi mutăm informaţia pe digital", a declarat Cătălin Tolontan, redactorul-şef al Gazetei Sporturilor, într-un interviu acordat ziarului Adevărul.
"România riscă să devină prima ţară din Europa fără ziare, şi asta nu înseamnă că suntem postmoderni - cum ne-am imagina -, anticipativi, avangardişti. Suntem rudimentari", mai spune Tolontan.
Din interviu:
"Problema mea e că în ultimele luni au dispărut o parte dintre oamenii de presă care conduceau companiile. Nu e nimic personal în ce spun. Noii conducători au o teorie care este comică pentru oricine a funcţionat ani buni într-o redacţie. Vorbesc despre convergenţa dintre A şi B, ca să rezulte C. A este presa scrisă, B - digitalul, C - viitorul pe care nu-l cunoaştem. Ei n-au făcut nici A, nici B, dar explică cum o să rezulte ceea ce nimeni în lume n-a rezolvat.
Nu există în acest moment un model profitabil pentru jurnalistul universal, respectiv ziarul digital. În internet, dacă nu te numeşti Google, Yahoo sau Facebook, nu prea câştigi bani. România riscă să devină prima ţară din Europa fără ziare, şi asta nu înseamnă că suntem postmoderni - cum ne-am imagina -, anticipativi, avangardişti. Suntem rudimentari. Rămânem fără ziare fiindcă nu mai suntem în stare să producem informaţie credibilă, nu pentru că am fi vizionari şi mutăm informaţia pe digital."
Ce principii ai, ca jurnalist?
"Cel mai important: să nu mă tem. Nu doar de cei despre care scriu, sau de subiectele dificile, ci şi să nu mă tem să greşesc, să revin şi să recunosc că am greşit, să accept o idee mai bună a unui coleg, să caut şi celălalt punct de vedere - chiar dacă mă va leza."
"Proba integrităţii se dă permanent, şi când câştigi 50 de euro - cum câştigam la începutul anilor '90 -, şi când câştigi mai mult. Ce m-a ajutat a fost că am trăit în ceea ce nu vreau să se oprească niciodată: într-un vis, într-o utopie. Una construită din primul manual de jurnalism publicat în România, din cărţile lui John Grisham, din filmele americane despre presă. Generaţia mea aşa a învăţat meseria asta, alte repere n-am avut", mai spune Tolontan în interviul acordat pentru Adevărul.
Ai primit o lecţie importantă despre presă de la tatăl tău, pe vremea când încă nu erai jurnalist. Cum s-a întâmplat?
"După Revoluţie, tata era şef de punct de frontieră la Otopeni, când Regele a venit în ţară. Şeful de tură l-a sunat spunând că a venit Regele. Tata i-a zis să verifice dacă poate intra în ţară. A primit confirmarea. După câteva ore, l-au întors pe Rege din drum. Guvernul Roman trebuia să explice cumva situaţia şi-au spus că Regele ar fi forţat graniţa. Pentru asta, trebuiau să dea nişte oameni afară. I-au propus tatei, a refuzat şi l-au trecut în rezervă. Lucram la ziarul „Azi", eram, pe atunci, unul dintre inginerii de sistem. I-am zis tatei dacă nu vrea să vorbesc cu cineva să intervină. Mi-a dat o palmă. Mi-a spus să-mi văd de meseria mea. "
Poţi să-mi dai un exemplu de situaţie în care ţi-ai respectat principiile oricât de dificil a fost?
Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro"Când vorbim despre principii, nu discutăm despre etică, ci despre funcţionalitate. Unul dintre momentele astea s-a întâmplat când Codruţ Sereş a fost anunţat în interior ca şef al grupului Intact. Ca administrator al companiei care editează „Gazeta Sporturilor" urma să accept să fie preşedintele Consilului de Administraţie. Am spus: „Nu cu mine aici!".
Am vorbit cu Camelia Voiculescu, n-a fost de acord cu refuzul meu. După două luni în care a fost un meci al argumentelor - dacă ar fi găsit un înlocuitor, nu mai lucram astăzi aici -, a renunţat. De ce nu l-am acceptat pe Sereş? M-a interesat să nu ajungem în situaţia de a leza în vreun fel credibilitatea, principalul patrimoniu pe care îl are un ziar. "
E un cerc inchis. Doar platitorii de publicitate pot rupe acest lant. Doar sa vrea sa o faca si sa inteleaga ceva din „studiile” facute de agentiile care le „gestioneaza” banii.