Ministerul Afacerilor Interne a solicitat CNA-ului, printr-o adresă trimisă în luna iulie, să identifice "mecanisme viabile pentru a se evita mediatizarea persoanelor private de libertate".
Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului au decis în şedinţa de astăzi să le trimită un răspuns din care să reiasă faptul că ei nu pot interzice presei să filmeze în spaţiul public persoanele încătuşate, mai ales când este vorba de transmisiuni în direct.
În timpul dezbaterilor pe această temă, Florin Gabrea, unul dintre membrii CNA, a spus "mi se pare puţină ipocrizie din partea ministerului de Interne" să solicite CNA-ului rezolvarea problemei în condiţiile în care nu forul audiovizualului este cel care decide încătuşarea persoanelor cercetate sau acuzate.
"Reporterii se îmbulzesc să transmită. Suntem prinşi într-o oarecare capcană, dacă unele dintre aceste persoane doresc să arate cătuşele (Aici a exemplificat cazul lui Adrian Sârbu care a ridicat mâinile încătuşate în semn de protest către camerele de luat vederi). Dacă MAI este conştient că este o măsură coercitivă, poate face nişte manşoane. Mi se pare puţină ipocrizie din partea ministerului”, a spus Gabrea.
Pe de altă parte, Monica Gubernat (membru CNA) l-a completat pe Florin Gabrea spunând că ipocrizia aparţine celor care decid că trebuie să poarte cătuşe.
"Eu nu cred că putem să le interzicem reporterilor să filmeze în spaţiul public", a spus Monica Gubernat.
Despre solicitarea primită de CNA în urmă cu aproape două luni
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis, în luna iulie, o adresă Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) cu privire la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului şi a Consiliului European, din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Din Solicitarea Ministerului Afacerilor Interne:
"Potrivit Directivei UE 2016/343, autorităţile competente ar trebui să se abţină de la prezentarea persoanelor suspectate sau acuzate ca fiind vinovate, în instanţâ sau în public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, cum ar fi cătuşele pentru mâini sau pentru picioare, boxele de sticlă sau cuştile, cu excepţia situaţiilor în care aceste măsuri sunt necesare din motive specifice cauzei, fie legate de securitate, inclusiv împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se răni sau de a-i răni pe alţii ori de a distruge bunuri de orice tip, fie legate de împiedicarea persoanelor suspectate sau acuzate de a se sustrage urmăririi sau de a avea contact cu persoane terţe, cum ar fi martori sau victime. (...)
Potrivit CEDO, expunerea inculpatului încătuşat la audierile publice constituie tratament degradant. Curtea a reamintit că, în mod normal, purtarea cătuşelor nu ridică probleme din punct de vedere al art. 3 din Convenţie, atunci când este consecinta unei detenţii legale şi nu au fost constatate folosirea fortei ori expunerea publică, cu depăşirea a ceea ce în mod rezonabil poate fi considerat ca fiind necesar. (...)
Ativitatea de scortare şi însoţire a persoanelor private de libertate în faţa instanţelor de judecată, la parchete şi în alte spaţii publice se realizează de către poliţişti, iar infrastructura existentă în anumite sedii ale acestor instituţii nu permite sau nu este adaptată pentru a se evita prezentara în public a persoanelor supuse, în cazuri justificate, mijloacelor de constrângere. (...)
Totodată, având în vedere aspectele prezentate mai sus, întrucat în spatiul public în mod frecvent sunt mediatizate şi prezentate persoanele private de libertate inclusiv celor cărora le-au fost aplicate mijloace de imobilizare, apreciem necesara realizarea unei analize asupra domeniului pe care il coordonati, in vederea identificarii unor mecanisme viabile pentru a se evita mediatizarea persoanelor private de libertate in conditiile la care am facut referire anterior.
Va adresez rugamintea sa aveti amabilitatea de a dispune, in limitele competentelor legale, masurile necesare pe care le considerati utile, precum si realizarea unei evaluari asupra aspectelor semnalate si , daca se impune, identificarea unor solutii adecvate in sensul invocat anterior, inclusiv modificarea si complecarea cadrului normativ care reglementeaza domeniul audiovizualului, in vederea adaptarii acestuia exigentelor prevedereilor Directivei UE.", se arată în solicitarea semnată de Inspector General, chestor de poliţie, Bogdan Despescu.
Fragmente din răspunsul pe care îl va trimite CNA către Inspectoratul General al Poliţiei Române, din MAI:
"Din punct de vedere tehnic, blurarea imaginii, in zona in care sunt aplicate masuri de contrangere - catuse pentru maini sau pentru picioare - atunci cand persoanele private de libertate aflate in spatiul public, este posibila in cazul imaginilor editate la montaj, inainte de difuzare. Acest procedeu nu poate fi utilizat in cazul transmisiunilor live din spatiul public.
Iata de ce cu privire la expunerea in spatiul public a persoanelor private de libertate carora li s-au aplicat catuse, apreciem ca trebuie cautate solutii in comun atat de autoritatile din mediul judiciar cat şi de cele din sfera media audiovizuale pentru a e asigura respectarea art. 3 (interzicerea de tratamente inumane ori degradante) şi art. 6 (dreptul la un proces echitabil, sub aspectul prezumtiei de nevinovatie) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
(...) Este important ca initiatorul sa aiba in vedere argumentele cu privire la responsabilitatile autoritatilor public cu competente in infapturirea actului de justitie si a celor din domeniul media cu privire la informarea corecta a publicului, dar cu respectarea Conventiei si cu protocoalele aditionale la aceasta conventie."
Citeşte şi:
Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
Trimite un comentariu