CNA a amendat Realitatea Plus pentru acuzaţii nedovedite la adresa organizaţiei Dăruieşte Viaţa şi a copreşedintei Oana Gheorghiu, numită recent vcicepremier.
Televiziunea a fost sancţionată cu 50.000 de lei pentru cinci emisiuni în care s-au adus acuzaţii la adresa organizaţiei Dăruieşte Viaţa. Deşi a trecut la vot cu majoritate, nu toţi membrii au votat în favoarea sancţiunii. Monica Gubernat, Georgică Severin şi Lucian Dindirică, numiţi de PSD în consiliu, s-au opus sancţionării.
Cum au justificat aceştia votul:
Georgică Severin:
„În situaţia Oanei Gheorghiu, pentru care am o simpatie deosebită, ea trebuie să înţeleagă că în momentul în care a ales cariera politică şi a devenit vicepremier al Guvernului, este expusă la toate aceste situaţii. Persoana privată care era şef de ONG, nu mai este deloc acelaşi lucru cu vicepremierul Guvernului care trebuie să ştie să şi încaseze şi, mai ales, să ştie să explice şi să dialogheze cu absolut oricine şi să ştie că este o persoană expusă mult mai mult decât înainte. Îmi pară rău că a trebuit să încaseze lecţia asta, dar este doar începutul.”
În replică, Dorina Rusu, a explicat:
„Sigur că atunci când devii om politic îţi asumi că poţi să fii atacat, dar aici nu e vorba despre o persoană, ci de activitatea asociaţiei, care este denigrată, despre care se fac afirmaţii nedovedite.”
Vasile Bănescu, membru CNA, a completat la rândul său:
„Nu e un argument faptul că devenind om politic trebuie să încasezi absolut orice, pentru că acest absolut orice este riscant, poate fi vorba de calomnie, poate fi vorba de ofense totalmente nejustificate. Niciun politician nu trebuie să încaseze orice şi să tacă doar pentru că este politician.”
Lucian Dindirică, membru CNA:
„Cred că discuţia a plecat de la faptul că despre salarii s-a aflat abia când doamna Gheorghiu a făcut pasul în guvern. Înainte nu s-a ştiut, nu a apărut pe site-ul asociaţiei ce salarii încasau respectivele doamne. Şi de aici, presa, era normal, s-a inflamat şi au început să scormonească şi să scoată la lumină informaţii care unele se verifică, altele nu le-au verificat corespunzător sau îndeajuns. Dar de aici s-a pornit, nu s-a ştiut până acum o lună că aveau acele salarii.”
Dorina Rusu:
„Aici este vorba despre activitatea asociaţiei care a construit un spital şi ea este denigrată. Cred că informaţiile care au fost vehiculate în eisiunile de la Realitatea sunt mult, mult dincolo de chestiunea salariilor. Se vorbeşte de zeci de milioane de euro deturnate spre influenceri. Se vorbeşte despre faptul că nu sunt rapoarte de activitate când există audit internaţional. Întreaga activitate a asociaţiei este pusă sub semnul întrebării. Nu este vorba despre o persoană, ci despre activitatea unei fundaţii care de atâţia ani a desfăşurat o activitate foarte importantă şi care în aceste cinci emisiuni a fost denigrată fără dovezi.”
Monica Gubernat: „Eu cred că pentru unele persoane e un şoc să te transformi dintr-un răsfăţat al presei, într-o persoană atacată de presă. E un şoc, într-adevăr.”
Emisiunile, reclamate de Oana Gheorghiu la CNA
Cazul a ajuns în vizorul CNA ca urmare a unei reclamaţii din partea Oanei Gheorghiu:
„Începând din 4.11.2025 postul de televiziune Realitatea Plus desfăşoară o amplă campanie de dezinformare, denigrare şi manipulare a opiniei publice cu privire la activitatea Dăruieşte Viaţă.
În această campanie de dezinformare şi denigrare a Asociaţiei sunt aduse acuze foarte grave fără însă a prezenta nicio urmă de probă reală în susţinerea lor folosindu-se doar de minciuni şi manipulări pe post de pretinse fapte sau probe şi prin prezentarea unor concluzii vădit false, fără o bază factuală”, a spus ea în reclamaţie.
„Toate aceste acuzaţii denigratoare şi mincinoase făcute cu intenţia să compromită buna reputaţie şi credibilitatea Asociaţiei Dăruieşte Viaţă şi a subsemnatei au fost în cadrul mai multor emisiuni difuzate de postul de televiziune Realitatea Plus şi publicate pe site-ul www.realitateanet.ro, fără prezentarea vreunei urme de dovadă care să probeze presupusele fapte de care Asociaţia este acuzată”, a mai spus vicepremierul.
Printre acuzaţiile nedovedite făcute de post:
„Surse precizează pentru Realitatea Plus faptul că este important de precizat că zeci de milioane de euro au ajuns în conturile unor influenceri care au atacat dur mişcarea suveranistă, spun surse pentru Realitatea Plus. De asemenea, din documentele pe care le-am studiat nu se justifică nici măcar un leu, nici măcar o sumă de bani care a fost oferită ca donaţie şi ulterior nu avem certitudinea că a plecat către un caz concret sau către alte cazuri sociale.”
Am văzut scandalul cu domnul Anastasiu care a recunoscut toate acuzaţiile aduse în spaţiul public, acum vedem şi scandalul cu Oana Gheorghiu, un om de bine. A construit un spital, însă ce facem cu acele donaţii care nu ştim unde s-au dus? Au ajuns la artişti care să dea în suveranişti?! Banii aceia nu trebuiau cumva să meargă către cazurile pentru care au fost donaţi?
Dana Varga: E benefică, nu contestăm, dar e dubioasă unde au dispărut banii şi de ce nu iese public să-şi asume, să-şi asume dacă a avut un salariu...
Moderatoare: Exact! Asta este întrebarea: unde au dispărut banii, pentru că este vorba despre foarte mulţi bani la mijloc.”
Legislaţia încălcată:
Art. 43 - (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale,
acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate într-un timp rezonabil înainte de emisiune, informate cu privire la tema emisiunii/subiect şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt.
(2) În cazul în care acuzaţiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; respectarea acestui principiu presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiaşi program în cadrul căruia s-au făcut acuzaţiile. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie precizat acest fapt.
Art. 82 - (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii;
b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.
