Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) i-a transmis o solicitare oficială preşedintelui României, Nicuşor Dan, prin care cere includerea educaţiei media ca pilon distinct în viitoarea Strategie Naţională de Securitate.
Autoritatea avertizează că România se confruntă cu un nivel alarmant de dezinformare şi vulnerabilităţi informaţionale care afectează direct coeziunea socială, sănătatea publică şi siguranţa democratică a statului.
„Gravitatea şi amploarea riscurilor asociate proliferării dezinformării în spaţiul digital impun tratarea educaţiei media ca prioritate de securitate naţională”, se arată în documentul adoptat de CNA în şedinţa publică din 14 octombrie.
Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA:
„CNA în ansambul propune ca de această data să fie mai amplu prevăzute nişte elemente care ţin de educaţie media, alfabetizare, dezvoltarea competenţelor de gândire critică, astfel încât populaţia să fie mai bine pregătită în privinţa acestor aspecte.
E adevărat, şi în actuala strategie de apărare a ţării, adoptată de preşedintele Iohannis, există acest concept, dar având în vedere ultimele evoluţii, noi considerăm că ar trebui să dezvoltăm acest subiect şi să introducem inclusiv elementele ce ţin de susţinerea financiară şi nominalizarea instituţiilor care ar trebui să facă acest lucru.”
Jucan a mai completat: „Politicile pe care le propunem sunt acelea de introducere sistematică a educaţiei media în curicumul naţional şi în programele de formare continuă, dezvoltarea de programe naţionale şi de alfabetizare digitală, de formare a cadrelor didactice şi a personalului din instituţiile publice, consolidarea capacităţii statului şi a societăţii civile de a detecta, contracara şi explica public campaniile de dezinformare, respectiv creşterea rezilienţei informaţioanle a populaţiei pentru a menţine coeziunea socială, încrederea în instituţii şi valorile democratice.”
Documentul propus de Jucan a fost aprobat cu 10 voturi „pentru” şi unul „împotrivă”.
Georgică Severin, membru CNA, a fost cel care s-a opus, argumentând că acest gen de „probleme” nu trebuie să ajungă la nivelul CSAT, iar CNA este un organism care se subordonează parlamentului.
Severin:
„Îl felicit pe domnul Jucan pentru un material coerent, bine făcut, dar, din nefericire, nu voi putea vota în favoarea sa, nu pentru că nu ar fi corect - sunt de acord cu cea mai mare parte din conţinut -, dar consider că acest gen de probleme nu trebuie să ajungă la niveul CSAT. Ducem prea multe lucruri ce ţin de parlament, de guvern, în zona de securitate naţională.
Noi suntem o instituţie subordonată parlamentului, şi iniţiativa legislativă şi modificările de acest gen sunt de competenţa parlamentului, care până una alta încă este conform Constituţiei organul suprem ales al României. (...). Nu voi susţine niciodată să trecem acest lucruri peste Guvern şi peste parlamentul României aceste lucruri. Acesta este singurul motiv pentru care voi vota împotrivă, pentru calea aleasă şi nu pentru conţinutul documentului.”
Mircea Toma, membru CNA:
„O asemenea iniţiativă pe care o apreciez nu doar necesară ci şi urgentă, poată fi iniţiată în condiţiile în care acceptăm faptul că România este într-o situaţie de atac informaţional ce poate fi caracterizată ca război informaţional. Măsura pe care statul poate să o ia în asemenea situaţie este să se apere şi să recunoască că e nevoie de instrumente la fel de eficiente ca cele pe care le foloseşte inamicul, Rusia, ca să fie mai simplu.
Ignorarea stării de război înseamnă implicit să renunţi la apărare, un gest pe care în prinicipiu îl face o persoană care fie nu înţelege fenomenul, fie nu vrea să-l înţeleagă. Este o iniţiativă foarte importantă.”
„România, ţintă a campaniilor hibride în alegerile din 2024”
Consiliul subliniază în documentul trimis că potrivit Parchetului General, România a fost ţinta unor „campanii hibride de amploare” în timpul alegerilor din 2024, orchestrate din exterior şi desfăşurate inclusiv cu ajutorul inteligenţei artificiale. Scopul acestora: influenţarea opiniei publice, destabilizarea instituţiilor şi erodarea încrederii în stat.
„Ne aflăm în plin război hibrid, în care armele nu sunt tancurile, ci ştirile false, propaganda online şi atacurile cibernetice menite să ne slăbească din interior”, avertizează CNA, care citează din concluziile Parchetului General.
De la manipulare electorală la teorii conspiraţioniste şi refuzul vaccinării
Autoritatea identifică mai multe vulnerabilităţi generate de dezinformare:
- manipularea electorală şi influenţarea votului prin campanii online coordonate;
- propagarea ideologiilor extremiste şi a nostalgiei faţă de regimurile totalitare;
- scăderea încrederii în instituţii şi în presa independentă;
- efecte directe asupra sănătăţii publice – România având cea mai mică rată de vaccinare ROR din UE şi 80% din cazurile de rujeolă raportate în Europa.
CNA: Educaţia media, infrastructură de securitate naţională
Consiliul propune introducerea unui capitol dedicat „Educaţiei media şi rezilienţei informaţionale” în Strategia Naţională de Securitate. Printre obiectivele vizate:
- includerea educaţiei media în curriculumul şcolar şi în programele de formare continuă;
- dezvoltarea programelor de alfabetizare digitală pentru profesori şi funcţionari publici;
- consolidarea capacităţii statului de a detecta şi contracara campaniile de dezinformare;
- creşterea rezilienţei informaţionale pentru menţinerea coeziunii sociale şi a valorilor democratice.
„Educaţia media trebuie privită ca un element de infrastructură de securitate naţională, la fel de important ca apărarea cibernetică”, se arată în solicitarea semnată de Valentin-Alexandru Jucan, vicepreşedintele CNA.
România, printre cele mai vulnerabile ţări din Europa
CNA citează date ale Open Society Institute, care plasează România pe locul 36 din 41 de ţări europene în privinţa alfabetizării media. „Educaţia media este antidotul împotriva manipulării. Cetăţenii trebuie să înveţe să verifice sursele, să gândească critic şi să reacţioneze raţional, nu emoţional, la provocările din spaţiul public”, mai precizează instituţia.
Solicitarea CNA a fost adoptată ca poziţie oficială a autorităţii şi transmisă Administraţiei Prezidenţiale în vederea integrării în noua Strategie Naţională de Securitate.
Textul propus de CNA:
Educaţia media şi rezilienţa informaţională
Statul român recunoaşte că alfabetizarea media şi dezvoltarea competenţelor de gândire critică reprezintă componente esenţiale ale securităţii naţionale. În vederea protejării
societăţii împotriva dezinformării, propagandei, manipulării electorale şi altor forme de agresiune informaţională şi hibridă, România va implementa politici publice integrate
de educaţie media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii şi tineri.
Aceste politici vor urmări:
• introducerea sistematică a educaţiei media în curriculumul naţional şi în programele de formare continuă;
• dezvoltarea de programe naţionale de alfabetizare digitală şi de formare a cadrelor didactice şi a personalului din instituţiile publice;
• consolidarea capacităţii instituţiilor statului şi a societăţii civile de a detecta, contracara şi explica public campaniile de dezinformare;
• creşterea rezilienţei informaţionale a populaţiei pentru a menţine coeziunea socială, încrederea în instituţii şi valorile democratice.
Educaţia media este tratată ca pilon strategic de apărare şi consolidare a ordinii democratice, fiind susţinută prin alocări bugetare dedicate, cooperare interinstituţională (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Autoritatea pentru Digitalizarea României, societatea civilă) şi evaluări periodice ale impactului asupra rezilienţei naţionale.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
