Ce alegem, abordarea etică sau abordarea de business, totul pentru bani. Cum vrea CNA să schimbe legislaţia şi cum se opun cei care primesc din plin bani de la pariuri, în continuare.
Pe scurt, Consiliul Naţional al Audiovizualului, organism de reglementare în intersul publicului, a propus interzicerea reclamelor la jocurile de noroc. Adică fără Antonia, Lora, Mutu, Oprişan sau Alex Velea în reclame.
De cealaltă parte, industria de pariuri s-a coalizat împotriva acestei propuneri. De la casele de pariuri, până la Federaţia Română de Fotbal şi chiar Biroul Român de Audit Transmedia, toţi cei care beneficiază sau un interese legate de banii industriei de noroc au încercat să oprească propunerea.
Argumentele: de la faptul că vedetele care apar în reclame au astfel "îngrădit dreptul de a munci", până la promisiuni de campanii de responsabilizare şi previziuni sumbre că fotbalul "se duce zece ani înapoi" fără pariuri. "Noi suntem foarte etici", a spus chiar o companie de jocuri de noroc.
Detalii, în continuare:
Consiliul Naţional al Audiovizualului este în plin proces de modificare a Codului de Reglementare în Audiovizual, legislaţia secundară pe baza căreia funcţionează instituţia.
Schimbarea majoră ţine de faptul că legislaţia secundară a CNA a fost adaptată astfel încât să poată fi aplicată şi conţinutului video din online, de la canale de YouTube, la creatori de conţinut.
În ultimele trei zile, 27 - 29 mai, într-un exerciţiu de transparenţă, CNA a găzduit discuţii cu toate entităţile care au venit cu observaţii legate de Cod, şedinţe care au fost transmise integral pe internet.
Unul dintre subiectele care a creat dezbateri intense la CNA a fost cel legat de reclamele la jocuri de noroc.
Acestea vor rămâne în continuare permise doar noaptea şi în timpul eventimentelor sportive live, însă CNA a propus o prevedere în premieră: „interzicerea reclamele pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorieăţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri.”
Reamintim că, dacă o astfel de propunere va trece, vedetele şi pesonalităţile vor avea interzis în astfel de reclame atât pe canalele clasice (TV, radio), cât şi în online.
În faţa CNA au venit Odena Nestor, care a reprezentat Asociaţia Jocurilor de Noroc la Distanţă, dar şi reprezentanţi de la Federaţia Română de Fotbal şi Betano.
Paginademedia.ro redă în continuare o parte din argumentele prezentate la CNA.
Pe larg despre modificările din Codul Audiovizual a vorbit şi Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA:
Odeta Nestor, fostă şefă a ONJN, acum reprezentant al site-urilor jocurilor de noroc: „Aş vrea să vă atrag atenţia dacă se poate. Mi se pare un cadru extrem de larg al definiţiei, deci ce înseamnă notorietate.
Ar fi ideal de la de la început să definiţi ce este notorietatea, pentru că vom lăsa din nou tot felul de interpretări şi vom fi în situaţia de a nu şti până la capăt care sunt limitele. Mai există un termen, personalităţi. Şi noi ne-am pus această întrebare: ce o să însemne acestă notorietate.”
Alexandru Domşa, directorul Federaţiei Organizatorilor de Noroc: „Nu putem să ştim ce înseamnă notorietatea în mediul online suficient de mare astfel încât să încurajeze participarea la jocuri de noroc. Există şi micii influenceri care au 5.000, 10.000 de urmăritori. Nu şltim până unde trebuie să mergem cu notorietatea sau cum să evaluăm notorietatea, pentru a putea determina faptul că aceştia pot încuraja sau nu participartea la jocurile de noroc. (...)
Persoanele care au notorietate publică, prin exploatarea dreptului la propria imagine, practic muncesc. Deci este vorba de art 41 din Constituţie, dreptul la muncă. E un drept fundamental. Exerciţiul lui se retrânge mai mult sau mai puţin, dar chiar şi cu foarte puţin dacă-l restrângem, trebuie să avem în vedere rigorile stabilite de art 53 din Constituţie, care spune că „Restrângerea exerciţiului unui drept fundamntal se poate realiza doar prin lege”, iar legea este doar actul juridic al Parlamentului, nu şi prin Codul Audiovizual.”
Raluca Niţă, reprezentant Betano România:
„Betano găseşte acest amendament oportună. Singura menţiune este că am fi dorit să existe o diferenţiere între campaniile comerciale şi campaniile care privesc conştientizarea şi educarea cu privire la un joc responsabil şi cu privire la prevenirea dependenţelor. Ne-am fi dori aceste excepţii la acest articol. (...)
Ele având această notorietate, pot da un exemplu pozitiv în transmiterea unor astfel de mesaje de joc responsabil. (...) Betano încă din 2018 a lansat prima campanie de joc responsabil. În prezent, se desfăşoară o campanie lansată acum o lună prin care se utilizează forbalişti de renume care transmit un mesaj: Când eşti prea mult timp în joc, nu este doar un joc.
Noi nu ne dorim clienţi dependenţi, nicidecum, suntem foarte etici. Şi atunci, preactic, considerăm că putem investi în astfel de campanii, cum am făcut-o din 2018 şi în prezent, considerăm că o putem face şi în viitor.”
Florin Şari, manager responsabilitate socială la Federaţia Română de Fotbal:
„Trebuie să vă gândiţi care este realitatea în fotbalul românesc. Noi operăm doar cu fonduri private. Astăzi, în România, FRF, actorul celmai important care ne-a dus vara trecută probabil cea mai mare satisfacţie după mulţi ani prin evoluţia echipei naţionale în campionatul european din Germnaia operează doar cu fonduri private.
Noi nu dispunem de fonduri de la stat. Având în acest moment buget de aproximativ 30 de milioane de euro. Acest buget al FRF se compune şi din aportul industriei jocurilor de noroc. Asta este perpectiva noastră. Aportul nu este unul nesemnificativ.
Vorbim astăzi în cazul FRF de cinci milioane de euro, aport direct. Agregat, industria jocurilor de noroc contribuie cu 25 spre 30 de milioane de euro la funcţionarea fotbalului din România. Retragerea acestor resurse va însemna un prejudiciu că ne întoarcem 10 ani înapoi. ”
Întrebat de Monica Gubernat, preşedinta de şedinţă, de ce consideră că FRF va fi afectată de această prevedere, reprezentantul Federaţiei a răspuns:
„Pentru că de fapt 50% in parteneriatele noastre cu industria jocurilor de noroc se referă la aceste programe de responsabilizare.”
Orlando Nicoară:
„Cred că trebuie făcută distincţia în ceea c priveşte pariurile sportive şi restul jocurilor de noroc. În momentul de faţă, legislaţia nu permite rularea de reclame la jocurile de noroc altele decât partiuri înainte de 23.00. Iar acest lucru este foarte bun. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi cu aceste reglementări pe care dvs le-aţi pus în discuţie şi vreţi să le adoptaţi. Cred că pariurile există de pe vremea Comuniştilor. Pariurile nu sunt neapărat un joc de noroc.
Cine pariază trebuie să se informzeze, să ştie fotbal, să se uite la meciuri, să ştie jucătorii, să ştie fenomenul general. Distincţia aceasta trebuie făcută şi în ceea ce priveşte zona de sponsorizări. Dvs spuneţi că Liga 1 se poate numi în continuare Superliga sau că Naţionala poate să fie în continuare sponsorizată.
Dar o parte importantă din sponsorizare înseamnă ca pe spotul TV să apară jucătorii Echipei Naţionale cu mesajul: „Susţine naţionala!” Fără să fie un call to action care să spună pariază acum! E o distincţie extrem de importantă şi acest lucru ar trebui să rămână permis. Parte din contractele de sponsorizare înseamnă şi folosirea respectivilor jucători.”
Cu observaţii a venit şi Biroul Român de Audit Transmedia, care a cerut, eliminarea în întregime a alineatului.
Arina Ureche:
„Sunt câteva aspecte. primul ar fi să tratăm toate canalele media la fel. Din punctul nostru de vedere, influencerii sunt un canal media. Pe lângă faptul că sunt o personalitate media notrie, ei în sine au un canal media. (...) Fiind un canal media, atât timp cât tehnic ei pot să elimine minori sau persoane vulnerabile... Cumva ei se consideră canale media şi vor să fie consideraţi şi cu bune şi cu rele canale media.”
