CNA, reacţie după îndemnul AUR de a face o listă a celor mai „toxice organe de presă”: Acest tip de atac politic la adresa presei este o încercare de intimidare a jurnaliştilor

Consiliul Naţional al Audiovizualului condamnă, într-o scrisoare publică, reacţia reprezentanţilor AUR, la adresa anumitor organe de presă din România. În plus, CNA a sesizat comisiile de cultură din Parlament în legătură cu derapajul membrilor AUR. 

Reacţia vine după ce, pe pagina de Facebook a partidului, a apărut un îndemn de a face o listă  celor mai „toxice organe de presă”. Lista a fost începută chiar de AUR, cu publicaţia G4Media. Însă, la scurt timp, sute de comentatori au venit cu propriile propuneri, validate apoi chiar de către echipa AUR. 

Printre „propuneri” s-au numărat Antena 3, Digi24, B1 TV şi chiar şi TVR. 

„Acest tip de atac politic la adresa presei este o încercare de intimidare a jurnaliştilor şi o subminare a angajamentelor statului român în privinţa libertăţii mass-media, ca parte a parcursului european al României şi un atac la adresa valorilor democraţiei”, a fost reacţia CNA în cazul acestui derapaj. 

„Consiliul National al Audiovizualului, în calitatea sa de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, sesizează comisiile de specialitate ale Parlamentului si face apel la aplicarea mecanismelor interne ale acestuia, astfel încât asemenea derapaje să fie prevenite”, au mai adăugat reprezentanţii CNA. 

Redăm în conitunuare scrisoarea Consiliului Naţional al Audiovizualului: 

Ref. la îndemnul public formulat de Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor – AUR pentru realizarea unui top al celor mai „toxice organe de presa”

Întrunit în şedinţa publică din 27.01.2022, Consiliul Naţional al Audiovizualului a luat act de demersul partidului Alianţa pentru Unirea Romanilor - A.U.R., anume îndemnul public formulat pentru realizarea unui top al celor mai „toxice organe de presa”. Îndemnul a fost asumat fără rezerve de către copreşedinţii formaţiunii politice, concretizându-se în nominalizări ale unor posturi de televiziune sau radio.

Membrii CNA consideră ca acest tip de atac politic la adresa presei este o încercare de intimidare a jurnaliştilor şi o subminare a angajamentelor statului român în privinţa libertăţii mass-media, ca parte a parcursului european al României şi un atac la adresa valorilor democraţiei.

În aceasta cauză, Consiliul National al Audiovizualului, în calitatea sa de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, sesizează comisiile de specialitate ale Parlamentului si face apel la aplicarea mecanismelor interne ale acestuia, astfel încât asemenea derapaje să fie prevenite. În acest sens, menţionăm prevederile legale din Legea audiovizualului nr. 504 din 2002, privind protecţia jurnaliştilor:

Art. 8.

(1) Autorităţile publice abilitate asigură, la cerere:

a) protecţia jurnaliştilor în cazul în care aceştia sunt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor;

b) protecţia sediilor şi a localurilor radiodifuzorilor, în cazul în care acestea sunt supuse unor ameninţări de natură să împiedice sau să afecteze libera desfăşurare a activităţii lor.

(2) Protecţia jurnaliştilor şi a sediilor sau a localurilor radiodifuzorilor, în condiţiile alin. (1), nu trebuie să devină pretext pentru a împiedica sau a restrânge libera exercitare a profesiunii ori a activităţii acestora.