Skip to main content
PODCAST: Povestea spectaculoasă a lui Radu Giovani! După şase ani de puşcărie, a ajuns actor într-un serial Pro TV

O postare a lui Kelemen Hunor aduce posturile de ştiri în faţa CNA. Unde a fost problema? Antena 3 CNN, B1 şi România TV scapă de sancţiuni. Realitatea Plus rămâne în aşteptare

 
O postare a lui Kelemen Hunor aduce posturile de ştiri în faţa CNA. Unde a fost problema? Antena 3 CNN, B1 şi România TV scapă de sancţiuni. Realitatea Plus rămâne în aşteptare

Un mesaj pus pe Facebook în limba maghiară de liderul UDMR Kelemen Hunor aduce posturile de ştiri la discuţii în faţa CNA. De ce?

Publicitate

Unele au afişat textul în limba română tradus cu Google, altele au interpretat postarea cu afirmaţii care nu au legătură cu realitatea. Iar într-un caz moderatorii au fost acuzaţi de poziţii xenofobe, pentru că n-au comentat postarea deoarece era în limba maghiară.

Detalii, în continuare.

În primul rând, câteva lucruri despre postarea care a încins spiritele. Pe 16 iunie, în contextul discuţiilor despre Guvernul Veştea, Kelemen Hunor a scris un text prin care afirma că UDMR nu va susţine această variantă de executiv.

Din postare (traducere din limba maghiară): "În actualul context, nu sunt întrunite condiţiile pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veştea sau să îşi asume un rol în executivul pe care acesta intenţionează să îl formeze.

Considerăm în continuare că soluţia corectă trebuie să pornească de la realităţile parlamentare. Partidele fostei coaliţii trebuie să revină la masa negocierilor şi, printr-un dialog politic deschis, să ajungă la un acord privind o soluţie funcţională: fie un guvern majoritar, fie un guvern minoritar susţinut în baza unor condiţii clare."

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat în şedinţa de marţi, 29 iulie, modul în care mai multe televiziuni de ştiri au relatat şi comentat postarea liderului UDMR, Kelemen Hunor, despre care membrii Consiliului au apreciat că a alimentat naraţiuni conspiraţioniste.

În atenţia CNA au fost emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV şi Realitatea Plus, în care moderatorii şi invitaţii au comentat mesajul lui Kelemen Hunor.

La finalul dezbaterilor, membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV şi România TV, derapajele din primele ediţii au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancţionare.

Singurul caz rămas deschis este Realitatea Plus, însă nu din cauza unei decizii pe fond. Postul nu a fost analizat până la capăt deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la şedinţă, iar Consiliul va relua discuţia într-o şedinţă viitoare.

Antena 3 CNN: „Prima ediţie nu era foarte bine informată”

Antena 3, în prima ediţie acuza, comentând postarea liderului UDMR, o „misiune de şantaj care vine din străinătate”.

Consiliul a ridicat problema invitaţilor din prima ediţie:

„Aţi acuzat că este o misiune de şantaj. Au fost nouă invitaţi. Nu aţi găsit pe nimeni care nu avea această narativă de şantaj care vine din străinătate?”

Răspunsul postului:

„În a doua ediţie a emisiunii a fost adus un specialist care a explicat orice teorie a conspiraţiei şi a demontat-o. Prima ediţie nu era foarte bine informată.”

B1 TV, criticată pentru reacţia moderatorilor

În cazul B1 TV, discuţiile au vizat ediţia din 16 iunie a emisiunii „Bună, România!”.

Un membru CNA:

„Mesajul pe care l-aţi afişat pe 16 nu are nicio legătură cu punctul de vedere oferit de Kelemen Hunor. Cu faptul că au fost sunaţi de la Budapesta să le spună să nu voteze cu Guvernul.

Cei doi prezentatori au avut o reacţie problematică. Au spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. Radu Buzoianu a spus asta.”

Reprezentantul B1 TV a întrebat:

„De ce a fost discriminare?”

Replica unui membru CNA:

„Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.”

România TV: Moderatorul nu a cerut dovezi

În cazul România TV, Consiliul a discutat o ediţie a emisiunii În punctul culminant.

Întrebarea adresată reprezentantului postului:

„Am văzut că l-aţi invitat la emisiunea «În punctul culminant» pe domnul Dan Andronic. El a spus că ştie sigur că domnul Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor. Moderatorul nu a intervenit şi nu a cerut nicio dovadă.”

Răspunsul România TV:

„Intervenţia moderatorului a fost chiar postarea domnului Kelemen Hunor. A spus domnul Andronic, în a doua intervenţie, că nu are informaţia că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor.”

Realitatea Plus, amânată

Realitatea Plus nu a avut reprezentant, motiv pentru care membrii Consiliului au decis să amâne analiza cazului şi eventualele măsuri.

În timpul deliberărilor, unul dintre membrii CNA a concluzionat:

„La B1 să fie moderatorii mai atenţi. Singura problemă a fost la Realitatea Plus. În rest, la celelalte posturi eu nu am nicio propunere, deoarece s-au echilibrat între emisiuni. Trebuie să vorbim cu reprezentanţii şi apoi să dezbatem emisiunile.”

Postarea integrală a lui Kelemen Hunor de pe 16 iunie, tradusă din maghiară în limba română:

„Consiliul Permanent al Uniunii a analizat situaţia politică actuală, raportul de forţe din Parlament şi interesele comunităţii maghiare din Transilvania.

În actualul context, nu sunt întrunite condiţiile pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veştea sau să îşi asume un rol în executivul pe care acesta intenţionează să îl formeze.

Considerăm în continuare că soluţia corectă trebuie să pornească de la realităţile parlamentare. Partidele fostei coaliţii trebuie să revină la masa negocierilor şi, printr-un dialog politic deschis, să ajungă la un acord privind o soluţie funcţională: fie un guvern majoritar, fie un guvern minoritar susţinut în baza unor condiţii clare.

Având în vedere actualul raport de forţe din Parlament, guvernul Veştea s-ar putea baza doar pe o majoritate incertă, netransparentă şi inacceptabilă din punct de vedere politic. Potrivit calculelor noastre, pentru învestirea unui astfel de guvern ar fi nevoie inclusiv de sprijinul unor partide extremiste. Aceasta nu este o majoritate de încredere. Nu este o bază politică solidă.

O guvernare stabilă nu poate fi construită pe sprijinul extremiştilor, pe înţelegeri de culise şi pe voturi incerte. România nu îşi poate permite încă o improvizaţie. UDMR nu a primit un mandat din partea comunităţii maghiare din Transilvania pentru a susţine un astfel de demers.”

Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
viewscnt

sus