COMUNICAT. Schizofrenia este o tulburare severă de sănătate mintală care afectează felul în care o persoană percepe realitatea, îşi organizează gândurile sau funcţionează zi de zi.
Este o boală care nu trebuie neglijată şi are nevoie de intervenţie specializată. Înţelegerea diagnosticului de schizofrenie ajută la stabilirea unei strategii eficiente, personalizate în funcţie de nevoile clientului. Se poate lucra pe mai multe planuri în ideea îmbunătăţirii sănătăţii mintale şi emoţionale a persoanei în cauză.
Nota Paginademedia.ro: În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament plătit.
Cum se manifestă schizofrenia
În primul rând, este important de precizat că schizofrenia este o tulburare de durată. Iar pe parcurs, episoadele de psihoză pot alterna cu perioade de ameliorare. Chiar dacă nu se vindecă definitiv, există însă intervenţii care pot controla simptomele şi pot îmbunătăţi funcţionarea.
Manifestările acestei boli pot fi vizibile din exterior, dar uneori se strecoară gradual. Schimbările au loc treptat, înaintea primului episod psihotic, în gândire, dispoziţie şi funcţionare socială, iar întârzierile în accesarea tratamentului pot afecta rezultatele pe termen lung.
Simptomele caracteristice
Simptomele cele mai cunoscute sunt cele care fac referire la elemente ce apar în plus faţă de funcţionarea obişnuită. Acestea pot fi idei delirante, halucinaţii, gândire sau vorbire dezorganizată, comportamente dezorganizate. Există însă şi alte semnale care vorbesc de această problemă şi îşi pot face apariţia în viaţa de zi cu zi.
Retragerea socială, scăderea energiei şi a iniţiativei, diminuarea expresivităţii emoţionale, dificultăţi de concentrare şi organizare sunt astfel de indicii. Se poate întâmpla ca persoana afectată să nu perceapă simptomele ca fiind o problemă medicală, ceea ce face aderenţa la tratament mai dificilă şi creşte riscul de întreruperi şi recăderi. Din afară, asta poate părea încăpăţânare; în interiorul bolii, poate fi parte din mecanism.
Ce poate presupune monitorizarea pe termen lung
Monitorizarea pe termen lung are două ţinte care merg în paralel. Prima este prevenirea recăderilor şi menţinerea stabilităţii psihice. Asta poate însemna consultaţii regulate, ajustarea tratamentului, evaluarea somnului, a stresului, a consumului de alcool sau alte substanţe şi recunoaşterea din timp a semnelor de alarmă. Iar a doua ţintă face referire la sănătatea fizică.
Persoanele cu schizofrenie au, în medie, o speranţă de viaţă mai mică decât populaţia generală, asociate inclusiv cu boli cardiovasculare şi metabolice, care pot fi agravate de unele antipsihotice. Monitorizarea include, aşadar, controale precum greutate, tensiune, glicemie, profil lipidic, stil de viaţă, fumat. Supravegherea pe termen lung mai înseamnă coordonare între specialişti, psihiatru, medic de familie, psihoterapeut.
Alte măsuri de ajutor
În majoritatea cazurilor, tratamentul medicamentos rămâne baza, scrie Healthdirect. Acesta nu este însă singurul instrument. Intervenţiile psihosociale pot susţine recuperarea. De mare ajutor sunt psihoterapiile adaptate psihozei, psihoeducaţia, suportul pentru familie, programele de reintegrare în muncă sau educaţia, antrenarea abilităţilor sociale şi strategiile pentru gestionarea stresului.
Ajutorul real include şi unele obiceiuri sănătoase, cum ar fi o rutină stabilă, somn suficient, reducerea izolării, sprijin în administrarea responsabilităţilor, comunicare fără escaladare.
Sursa foto: freepick.com
Ce este secţiunea COMUNICATE:
În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament lunar. Este deschisă atât companiilor, cât şi free-lancerilor care doresc să îşi promoveze serviciile pe care le oferă.
Detalii, la [email protected]
Autor: Comunicat publicitatepaginademedia.ro
