Biroul Român de Audit Transmedia, organizaţie care reuneşte sute de publicaţii online, a transmis un punct de vedere critic referitor la iniţiativa legisllativă de interzicere a reclamelor de la jocurile de noroc în online eşi pe outdoor.
Documentul, publicat iniţial de HotNews, reprezintă poziţia oficială a industriei media faţă de iniţiativele care vizează interzicerea reclamelor la pariuri în online şi în spaţiul public.
BRAT subliniază însă crisoarea sa că „publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate se desfăşoară într-un cadru deja reglementat, în care există entităţi licenţiate de ONJN în clasa a II-a, abilitate să desfăşoare, în condiţiile legii, activităţi conexe, inclusiv de marketing, publicitate şi afiliere, în baza unor raporturi contractuale supuse controlului autorităţii.”
În acelaşi document se vorbeşte şi despre „efectul pozitiv” al publicităţii la jocurile de noroc, „din perspectiva ordinii pieţei, întrucât face vizibili operatorii licenţiaţi, care desfăşoară activitate în mod legal, plătesc taxe şi sunt supuşi unor obligaţii stricte privind conformarea şi responsabilitatea socială, în timp ce publisherii locali si companiile OOH operează, în mod legitim şi exclusiv în raport cu entităţi şi activităţi care se desfăşoară în cadrul legal aplicabil.”
Totodată, industria vorbeşte despre faptul că marile platforme de tipul TikTok sau Meta (Facebook şi Instagram) nu se supun reglementărilor locale.
BRAT cere implicarea industriei în procesul legislativ şi spune că este dispusă să contribuie cu date şi expertiză.
Ce spune BRAT în scrisoarea sa:
„Opinia BRAT este susţinută şi pe experienţa altor ţari europene, care după interzicerea sau limitarea agresivă a publicităţii prin canalele media verificabile şi controlabile, operate conform legislaţiei în vigoare, au observat că numărul de jucători nu a scăzut, măsura ducând la o creştere a segmentului de piaţă neagră (cazul Italiei si Belgiei).
În plus, trebuie subliniat că participarea minorilor la jocurile de noroc este deja interzisă de lege, iar obligaţia primordială a statului este de a preveni efectiv accesul acestora la astfel de activităţi. În consecinţă, reglementarea ar trebui să vizeze, cu prioritate, consolidarea mecanismelor de verificare a vârstei, controlul real al accesului şi aplicarea fermă a interdicţiilor legale deja existente.
Publicitatea pentru jocurile de noroc nu este destinată minorilor, astfel încât problema de fond nu este existenţa comunicării comerciale ca atare, ci eficienţa aplicării şi verificării măsurilor existente ce vizează participarea minorilor la jocuri.
Rugăm să se aibă în vedere faptul că publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate se desfăşoară într-un cadru deja reglementat, în care există entităţi licenţiate de ONJN în clasa a II-a, abilitate să desfăşoare, în condiţiile legii, activităţi conexe, inclusiv de marketing, publicitate şi afiliere, în baza unor raporturi contractuale supuse controlului autorităţii.
Ceilalţi prestatori de servicii de publicitate implicaţi în promovarea activităţilor autorizate sunt, la rândul lor, supuşi unor obligaţii legale şi fiscale specifice, inclusiv în materia taxei de promovare. Pe cale de consecinţă, instituirea unor restricţii ar afecta chiar garanţía protecţiei acordate de stat pentru desfăşurarea unor activitati legale.
Dincolo de funcţia sa comercială, de promovare a serviciilor unor operatori, publicitatea aferentă jocurilor de noroc autorizate are şi un efect pozitiv din perspectiva ordinii pieţei, întrucât face vizibili operatorii licenţiaţi, care desfăşoară activitate în mod legal, plătesc taxe şi sunt supuşi unor obligaţii stricte privind conformarea şi responsabilitatea socială, în timp ce publisherii locali si companiile OOH operează, în mod legitim şi exclusiv în raport cu entităţi şi activităţi care se desfăşoară în cadrul legal aplicabil.
De asemenea, atunci când statul restrânge exerciţiul unor drepturi sau afectează activitatea unor operatori economici, orice intervenţie legislativă trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, ceea ce presupune ca măsura aleasă să fie adecvată scopului urmărit, necesară şi să nu depăşească ceea ce este rezonabil pentru atingerea acestuia.
Experienţe recente din Spania si Belgia arată că după implementarea unor restricţii severe privind publicitatea la jocuri, aceste tări se confruntă deja cu provocări juridice şi practice. Curtea Supremă din Spania, de exemplu, a considerat că restricţiile au fost disproporţionate şi au limitat dreptul operatorilor legali de a-şi face cunoscută oferta în faţa celor ilegali (părţi din decretul de interzicere a publicităţii a fost anulat).
Mai mult, norma legală nu trebuie să creeze efecte discriminatorii. Astfel, vă rugăm să aveţi în vedere că marile platforme globale – precum Google, Meta (Facebook, Instagram), TikTok, YouTube, sau X – nu se află sub controlul direct şi efectiv al autorităţilor române în aceeaşi măsură ca actorii local (inregistrati in Romania), ceea ce face incomparabil mai dificilă verificarea şi sancţionarea lor.
În plus, chiar aceste entităţi au recunoscut public dificultatea operaţională majoră pe care o presupune controlul publicităţii online la scară şi interzicerea şi eliminarea publicităţii ilegale, false sau înşelătoare, având în vedere că actorii rău-intenţionaţi îşi adaptează mereu practicile pentru a evita detecţia. În aceste condiţii, o interdicţie care produce efecte, în fapt, în principal asupra publisherilor, companiilor OOH şi agenţiilor locale (din Romania) riscă să deplaseze această publicitate către zone digitale şi mai puţin controlabile, accentuând tocmai aria gri pe care pretinde că o reduce.
Interzicerea publicităţii care ajută la orientarea jucătorilor către operatori licenţiaţi de ONJN va limita vizibilitatea brandurilor/operatorilor de jocuri licenţiaţi si va incuraja utilizarea operatorilor de jocuri ilegali/nelicenţiaţi.
În lipsa publicităţii, jucătorii potenţiali vor încerca să identifice operatori de jocuri prin accesarea motoarelor de cautare online (in special Google), care îi vor direcţiona catre utilizarea unor site-uri de jocuri ilegale sau din alte zone (cu domeniul inregistrat in .com), nelicenţiate în Romania.
Riscul acesta este amplificat în segmentul tinerilor, care au ca principal mijloc de informare utilizarea motoarelor de căutare (90% dintre tineri) şi utilizarea reţelelor sociale (95% dintre tineri).
Interzicerea utilizării publicitaţii in cadrul unui segment deja reglementat şi fiscalizat, asa cum sunt editorii de siteuri locale şi companiile OOH, precum şi sporirea riscului ca jucătorii să fie transferati de la operatoroi licenţiati de jocuri în zona celor nelicenţiati in Romania, va avea un impact direct şi semnificativ asupra veniturilor bugetului de stat provenite din taxele de licenţiere şi din taxa de promovare.
Pentru a veni în sprijinul legiuitorului cu propuneri efective care vizează adoptarea unor norme legale care să poată produce efecte utile în societate şi să-şi indeplinească scopul pentru care au fost edictate, vă transmitem prezentul punct de vedere, care îşi propune să abordeze ambele proiecte legislative – referitoare la publicitatea în mediul online şi publicitatea stradală la jocuri de noroc - în acest sens fiind elaborate şi propuneri specifice, pe care le regăsiţi in ANEXELE 1 şi 2, parte integrantă din acest document.
Documentul integral, inclusiv anexele, a fost publicat de HotNews.
CNA, singura instituţie care a reuşit să reglemneteze reclamele la jocurile de noroc
În paralement există numeroase proiecte legislative privind interzicerea publicităţii la jocurile de noroc însă toate au fost blocate.
O singură instituţie a reuşit totuşi să impună nişte interdicţii: Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Amintim că anul trecut CNA a luat una dintre cele mai drastice măsuri privind reclamele la jocurile de noroc. Instituţia care monitorizează conţinutul audiovizual din online şi pe TV a interzis apariţia vedetelor în astfel de campanii, o măsură văzută ca o adevărată lovitură în show-biz-ul românesc. Anul trecut pe vremea aceasta, media erau inundate de reclame cu fotablişti cunoscuţi, moderatori din sport făceau reclame la pariuri şi chiar prezentau emisiuni care purtau numele unor firme de pariuri, practic părea că numai cine nu voia nu făcea reclame la jocuri de noroc.
Chiar recent, o influenceriţă pe nume Naba, cu apariţii în emisiuni ca Insula iubirii şi Survivor, povestea cum ajunsese să câştige 6.000 de euro din reclame la jocuri de noroc. „Atât am promovat cazinouri până m-am făcut cazinou eu”, gumea ea spunând că reclamele la astfeld e jocuri erau foarte bine plătite.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Trimite un comentariu