Tribunalul Bucureşti a decis că antreprenorul Paul Nicolau, cunoscut drept Pescobar, trebuie să elimine temporar mai multe postări de pe TikTok în care ataca lanţul de restaurante Fryday şi pe fondatorul acestuia, Lucian Florea.
Deizia a fost luată prin ordonanţă preşedinţială, o procedură rapidă, cu caracter temporar, valabilă până la soluţionarea procesului de fond. În plus, Pescobar trebuie să înceteze orice referire la Fryday şi la Florea.
82 de postări în câteva zile
Conform motivării consultate de Paginademedia.ro, reclamanţii au susţinut în instanţă în începând din 14 ianuarie 2026, pe mai multe conturi administrate de Pescobar au apărut în jur de 82 de postări în care lanţul de restaurante şi administratorul erau criticaţi.
Postările au fost publicate pe conturi care cumulează peste 1,4 milioane de urmăritori.
În unele clipuri sau mesaje, antreprenorul făcea afirmaţii precum:
-
„eu încă nu mi-am permis să mănânc de la … Frânică ăsta care a uitat de unde a plecat”
-
„toată expansiunea asta s-a datorat faptului că a frecat-o pe o doamnă directoare de la Raiffeisen”
- „mâncarea ta rămâne de c**at şi scumpă”
De asemenea sigla restaurantului ar fi fost modificată cu ajutorul tehnologiei AI din „FRYDAY” în „FRYGAY”.
Decizia pe scurt:
„Admite în parte cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Paul Nicolae. În temeiul art. 255 C.civ., obligă pe pârâtul Paul Nicolae să înlăture provizoriu postările ce cuprind informaţii/aprecieri defăimătoare/calomnioase vizând viaţa privată/numele/imaginea/ datele de identificare şi mărcile reclamanţilor de pe toate conturile, paginile şi site-urile deţinute şi/sau controlate pe toate reţelele de socializare şi prin orice alte mijloace, de către acest pârât, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 4646/3/2026.
Obligă pe pârâtul Paul Nicolae să înceteze pentru viitor, publicarea/postarea oricăror materiale potenţial defăimătoare/calomnioase vizând viaţa privată/numele/imaginea/ datele de identificare şi mărcile reclamanţilor de pe toate conturile, paginile şi site-urile deţinute şi/sau controlate de acesta, pe toate reţelele de socializare şi prin orice alte mijloace, la adresa reclamanţilor, până la soluţionarea definitivă a cauzei nr. 4646/3/2026, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti.”
Decizia nu este definitivă şi a fost deja atacată la Curtea de Apel Bucureşti.
Cum s-a apărat Pescobar
Pescobar s-a apărat în instanţă spuând că tot ce a spus în clipurile de pe internet „reprezintă opinii pur subiective exprimate în baza dreptului la liberă exprimare, având în vedere contextul dinamic al mediului online şi rolul creatorilor de conţinut de a genera dezbateri.”
El a mai subliniat că „simpla menţionare a orientării sexuale nu poate fi calificată ca defăimătoare, întrucât legislaţia internă şi europeană protejează identitatea de gen şi interzice discriminarea. A menţionat că afirmaţiile privind „bisexualitatea” şi „homosexualitatea” nu au conotaţii negative, ci reprezintă simple trăsături de caracter, iar pârâtul a recunoscut că nu îi interesează orientarea sexuală a reclamantului.”
Ce a mai spus Pescobar în apararea sa, potrivit motivării:
„A expus faptul că afirmaţiile privind „zgârcenia” reprezintă constatări bazate pe prietenia anterioară, iar criticii privind strategia de marketing şi utilizarea inteligenţei artificiale sunt argumentate şi necesare în dezvoltarea industriei.”
„A relatat că afirmaţiile privind preţul ridicat sunt obiective, raportat la preţul mediu al produselor similare şi la segmentul de clienţi.”
„A susţinut că niciunul dintre afirmaţii nu are caracter denigrator sau defăimător, ci reprezintă doar păreri subiective, iar libertatea de exprimare este fundamentală într-o societate democratică, inclusiv pentru informaţii care rănesc sau neliniştesc.”
Tribunalul Bucureşti: tonul postărilor este „denigrator”
Tribunalul a subliniat în motivarea consultată de Paginademedia.ro că afirmaţiile lui Pescobar de pe reţelele sociale au fost formulate într-un ton „denigrator, ridiculizant, ironic, maliţios”.
Instanţa a subliniat şi că postările nu pot fi analizate ca demers jurnalistic sau ca parte a unei dezbateri de interes public, deoarece provin de la un jucător din aceeaşi industrie.
„Tribunalul reţine că dreptul la liberă exprimare clamat de pârâţi nu poate fi analizat prin prisma dispoziţiilor Art. 10 CEDO, din perspectiva protejării derulării unei anchete jurnalistice, având în vedere că postările nu au ca şi conţinut astfel de demersuri, ci reprezintă informaţii, opinii, sugestii oferite publicului urmăritor de către funizorul unui serviciu comercial de acelaşi tip cu cel prestat de reclamanţi, respectiv alimentaţie publică - restaurante, aparenţa de drept operând în favoarea acestora din urmă, în condiţiile în care, prin tipul de campanie online desfăşurată, reclamanţii au fost plasaţi în imposibilitatea de a reacţiona eficient pentru apărarea imaginii, din moment ce reproşurile publice primite au vizat în special aspecte ale vieţii private de natură a justifica şi explică un eventual eşec al afacerii conduse.”
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Trimite un comentariu