STUDIU Digital News Report 2025. Fluctuaţii înteresante în topul presei din România, după încredere, în anul în care a explodat fenomenul Călin Georgescu, dar şi mişcarea "suveranistă".
Toate posturile de televiziune, dar şi site-urile de ştiri, au pierdut din încrederea publiculului în ultimul an. O singură staţie nu numai că nu a pierdut, dar e şi (foarte uşor) pe plus! Asta după ce a trecut vizibil de partea mişcării suveraniste şi l-a susţinut la început pe "preşedintele ales" Călin Georgescu, apoi pe candidatul George Simion.
Televiziunea care a fost pe plus este... Realitatea Plus. Interesant este şi topul neîncrederii, cu două posturi în top. Cum ar fi spus site-urile în ziua alegerilor, fără să dea nume: "la una moderator e un fost pastor, iar cealaltă e tabloidă".
Mai multe detalii despre clasamentul încrederii în presă din România (dar şi al neîncrederii), dar şi despre poziţia pe care o ocupă Realitatea (destul de sus în top), în continuare. Datele sunt parte a studiului Digital News Report, care punctează şi cât de mult a crescut TikTok.
Concluzii interesante şi la capitolul "ce presă citesc românii", unde, la online, intră în premieră Recorder şi g4media.
Echipa Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti (FJSC, UB), coordonată de Raluca Radu, s-a ocupat de cea de-a 14-a ediţiea Reuters Institute Digital News Report.
În România, Pro TV e cel mai de încredere. Realitatea e singura care creşte. Antena 3, cel mai mare minus
La capitolul încredere, Pro TV are cea mai mare cotă: aproape 60%, chiar dacă e o scădere de şase procente faţă de anul precedent.
Topul încrederii continuă cu Radio România, Digi 24, şi TVR, toate cu peste 50% încredere. De notat totuşi scăderea Digi 24, de aproape 10%.
Realitatea Plus, postul care l-a promovat puternic pe Călin Georgescu este sus în top în ochii românilor. Pe poziţia a cincea şi cu un procent peste anul 2024.
Singurul site din Top 10 al încrederii românilor este Hotnews.
Raluca Radu explică variaţiile:
"Multe branduri s-au confruntat cu o scădere accentuată a încrederii în ultimul an, posibil legată de o campanie puternică împotriva redacţiilor din presa mainstream, condusă de lideri de extremă dreapta. Prin contrast, încrederea în postul de ştiri Realitatea Plus, care l-a susţinut pe Călin Georgescu şi naraţiunea de extremă dreapta după alegerile prezidenţiale din noiembrie, a rămas stabilă."
Acesta este topul încrederii, dar care este topul neîncrederii?
Cel mai mare procent la lipsă de încredere îl marchează Antena 3: are 42% răspunsuri în această direcţie. Postul condus de Mihai Gâdea este singurul care sare de 40 de procente.
De altfel, Antena 3 punctează şi cea mai mare scădere a încrederii publicului: 13% scădere de la un an la altul. De notat poziţionarea Antena 3 după primul tur al alegerilor pentru preşedinţie, după ce Călin Georgescu a ieşit pe primul loc.
Antena 3 s-a poziţionat în zona "pro-europeană", cu o campanie puternică împotriva lui Călin Georgescu, punctând apăsat pericolele care ar fi derivat pentru România din venirea candidatului suveranist la Cotroceni.
Pe locul doi la neîncredere, după Antena 3, este postul de ştiri tabloid România TV. Canalul unde "soroşist", "rezist", "neomarxist" erau cuvinte nelipsite de pe burtiere are o cotă a neîncrederii de 37% (aproape egală cu cota de încredere, vezi foto mai jos).
Doar două alte canale mai depăşesc 30% neîncredere din parte românilor. Este vorba de Antena 1 (33%) şi de Realitatea (cu 32 de procente).
Unul din patru români îşi ia ştirile de pe TikTok
TikTok, canalul care a contribuit masiv la creşterea lui Călin Georgescu a devenit sursă de ştiri pentru unul din patru români!
Anul trecut, doar 16% foloseau reţeaua TikTok pentru ştiri. Anul aceste, procentul a crescut la 25%.
Ce este foarte interesant este că ştirile de pe TikTok, în cea mai mare parte (adică 60%) sunt luate de la "oameni obişnuiţi" şi doar 36% de la jurnalişti sau instituţii de presă care au conturi.
De altfel, şi Facebook şi Youtube au crescut ca surse de ştiri.
Ce urmăresc românii? Pro TV, pe primul loc. În topul online intră în premieră Recorder şi G4
Am văzut topul încrederii, am văzut topul neîncrederii, cum arată topul celor mai citite instituţii media.
Studiul a făcut două clasamente, unul pentru publicaţii online, altul pentru offline. Ambele sunt conduse de Pro TV.
Să le luăm pe rând:
Topul online
Ştirile Pro TV a obţinut cele mai multe răspunsuri la întrebarea "Ce site-uri aţi folosit în ultima săptămână pentru a accesa ştiri online?"
După ŞtirilePro TV urmează site-urile Digi24, Adevărul şi Libertatea.
În premieră, în topul publicaţiilor online din studiu au intrat publicaţiile independente Recorder şi g4Media.
Raluca Radu explică:
„Recorder este cunoscut pentru investigaţii şi jurnalism video explicativ. Podcastul său, lansat în 2023, a devenit o sursă favorită de ştiri printre ascultători de podcast anul trecut.
G4Media a început ca un site de ştiri şi investigaţii despre politică, justiţie şi corupţie şi ulterior şi-a extins gama de subiecte. Intrarea Recorder şi G4Media în lista celor mai utilizate branduri de media marchează o nouă eră pentru redacţiile româneşti, arătând că jurnalismul de calitate este sustenabil.”
Topul offline
Pro TV se distanţează clar la capitolul "sursă de ştiri", cu aproape jumătate dintre răspunsuri, urmat de Antena 1 şi Digi 24.
Stau bine în top Realitatea Plus şi România TV, dar în top 10 şi-au făcut loc şi două ziare tipărite: Libertatea şi Adevărul.
Alte concluzii ale raportului:
- Cei sub 24 de ani au ca principală sursă de informare reţelele de socializare, podcasturile sau Gen AI. Cei peste 45 de ani se informează de la televizor
- Mai mulţi oameni ca niciodată evită ştirile: 78%. De ce? Cei mai mulţi spun că "ştirile au un efect negativ asupra stării de spirit"
- Majoritatea nu sunt pregătiţi să plătească pentru ştiri. 84% dintre români nu plătesc pentru ştiri.
- Piaţa publicitară este de 778 milioane de euro – un nivel record (Initiative Media). Alte 180 de milioane de euro au provenit de la bugetul de stat, pentru televiziunea publică, radioul public şi Agenţia Naţională de Presă.
- Partide politice şi candidaţii au folosit cel puţin alte 150 de milioane de euro din fonduri publice pentru campanii de comunicare
