VIDEO Nou. Dragoş Muşat, creatorul personajului Tetelu, încearcă să ne "traducă" ce se întâmplă la vârful Europei.
O face într-o filmare din Bruxelles, acolo unde Muşat lucrează ca expert în comunicare şi este direct în legătură cu topicurile la nivel european.
"Această serie nouă ar fi trebuit să se numească „Dacă e marţi, e… Bruxelles”. Dar săptămâna asta, marţi a picat într-o zi de 13 - şi cine e nebun să înceapă un lucru nou într-o zi de marţi, 13?!" îşi începe Muşat clipul.
Continuă:
"Şi unde să mă aflu dacă nu chiar în faţa sediului Comisiei Europene - când tot continentul fierbe din cauza a cel puţin 3 subiecte extrem de… „hot”: Mercosur, Groenlanda şi… Ucraina, evident.
Dar e aşa de complicat ce se întâmplă aici, încât am să încerc să traduc pe rând - de fapt, să traduc din limba bruxelleză în limba româneză - ce se petrece în capitala Belgiei şi a UE."
Azi, un clip în care încercăm să aflăm "care-i faza cu acordul Mercosur."
Aveţi mai jos clipul dar şi (şi mai jos) transcrierea.
Este un nou proiect video realizat de Dragoş Muşat în parteneriat cu Paginademedia.ro.
El este gazda podcastului Vorba lu' Tetelu, produs în studioul Paginademedia.ro. Un episod, aici: Tetelu, Podcast Eveniment: Viitor luminos, documentarul cu Adrian Năstase, Loredana sau Mugur Isărescu în Coreea de Nord în 89
VIDEO. Dragoş Muşat: Care e faza cu Mercosur?
Dragoş Muşat, transcrierea integrală:
A fost odată un film, care se numea „Dacă e marţi, e Belgia”. Ei bine, această serie nouă ar fi trebuit să se numească „Dacă e marţi, e… Bruxelles”. Dar săptămâna asta, marţi a picat într-o zi de 13 - şi cine e nebun să înceapă un lucru nou într-o zi de marţi, 13?!
Aş cum americanii nu au etajul 13 la hoteluri ori la vasele de croazieră - noi, acum, doar ne facem că am început marţi şi îi dăm drumul astăzi, aşezat, ca argheleanul.
Sunt 9 grade aici la Bruxelles, dar vă garantez că temperatura politică e mult mai fierbinte.
Ba e aproape să dea în clocot rău de tot, căci subiecte mari şi arzătoare se produc aici, în capitala Uniunii Europene.
Şi unde să mă aflu dacă nu chiar în faţa sediului Comisiei Europene - când tot continentul fierbe din cauza a cel puţin 3 subiecte extrem de… „hot”: Mercosur, Groenlanda şi… Ucraina, evident.
Dar e aşa de complicat ce se întâmplă aici, încât am să încerc să traduc pe rând - de fapt, să traduc din limba bruxelleză în limba româneză - ce se petrece în capitala Belgiei şi a UE.
Să nu vă aşteptaţi la a lua partea vreunui partid - ori a fi neaparat ÎMPOTRIVA cuiva - această agendă este pentru tot cetăţeanul care vrea să fie la curent cu ce se petrece în faţa ori în spatele uşilor închise de la Bruxel - scopul final fiind ca tot românul să înţeleagă şi, în final, să prospere. Europa ne priveşte pe toţi.
Nimic altceva. Nu vă osteniţi să comentaţi de rău, aici nu se face politică de partid.
Iar evenimentul începutului de an din Bruxelles se va produce de fapt… la mii de kilometri depărtare, la Asuncion, pentru că sâmbăta aceasta, după lupte seculare, care au durat 25 de ani - se va semna, tocmai în Paraguay, deja celebrul acord Mercosur.
Sigur aţi auzit despre el şi scandalul pe care l-a declanşat - din Franţa, Polonia, Belgia, Italia şi până în… na, România. Unde abia a început, se pare.
Dar, ca să înţelegeţi mai bine care e treaba şi ce caută nemţoaica în Bulgaria, pardon, Paraguay, s-o luăm în pasul piticului, căci numai aşa putem pune cap la cap de ce au venit fermierii francezi în excursie la turnul Eiffel cu tractorul, de ce s-au bătut la Bruxelles, ca la Verdun poliţiştii cu verduniştii, pardon, tractoriştii - şi cum s-a scos Italia cel mai bine din toată această agitaţie când pro, când contra acordului numit Mercosur.
Bine că nu îi zice acordul Merco-RUS, că atunci chiar am putea spune că nu ar fi mirosit bine deloc. De mirosit au mirosit Bruxellesul şi Parisul a balegă europeană - dar de ce, totuşi, italienii le-au luat faţa tuturor şi a fost ţara care a decis totul?
Ei bine, Georgia Meloni, prim-ministra care chiar de la Râm se trage, s-a pus iniţial CONTRA acordului Mercosur. Pe scurt, acest acord - care se va semna cu ţările din America Latină - va face următoarele, pentru cetăţenii europeni: în principal, va anula direct - sau treptat - taxele la diferitele produse pe care europenii vor să le schimbe cu latinii din America.
Şi invers. Adică mai mult fructul pasiunii pentru Europa şi, respectiv, mai mult Volkwagen pentru America de Sud. Dar staţi aşa, că nu-i (chiar) aşa.
Pentru că in America latina multe silvae - tropicalae - sunt dar şi mult litiu, niobiu şi tantal, metale rare pentru care Europa ar fi trebuit să se milogească la tovarăşii din R.P. Chineză. Tantalul ca tantalul, dar trebuie să fii complet tantalău să nu înţelegi că metalele astea rare chiar sunt necesare în industria aeronautică europeană, industria auto şi câte şi mai câte nu-şi face omul dacă dă din senin peste un zăcământ de litiu în drum spre casă, nu?
În consecinţă, fabricanţii de maşinuţe buşitoare VW şi BMW - buşitoare în sensul în care tovarăşii chinezi veniseră tare de tot peste noi în Europa cu super-ofertele lor „trei electrice la zece mii” şi buşiseră rău de tot cea mai mare industrie din Europa, care este industria auto germană -, ei bine, acum, urmaşii lui Hegel vor putea striga, eliberaţi de angst, „Aleluia, das Auto uber alles!”
Da, prin acordul istoric Mercosur, se deschide piaţa pentru 700 de milioane de consumatori, că de prosumatori de vehicule electrice încă nu poate fi vorba, că nu e toată lumea Elon Musk din America, să-şi facă lucrul lui - cum zice ardeleanul -, când vine vorba de electrică.
Scandalul a pornit de la faptul că unii fermieri europeni - şi aici apar voci chiar şi din frumoasa noastră ţară - acuză faptul că ne vom trezi cu kiwi ori fructul pasiunii mai ieftin din Paraguay decât kiwi-ul de Dăbuleni ori Stockholm. Başca la altă calitate mango-ul brazilian - versus cel de Văşcăuţi, că cel de Groenlanda nu e comunitar. Şi nici nu pare c-o să fie prea curând.
De ce? Pentru că, pasămite, latino-americanii nu respectă la fel de tare standardele de calitate din lumea veche, care e plină de reguli şi reglementări cum numai doamna Ursula ştie să facă pentru noi şi-ai noştri.
Aici este de fapt o poveste destul de abnoxioasă - în a cărei horă s-au prins fermierii de mai multe naţionalităţi, cum ar fi francezii, polonezii, austro-ungurii şi irlandezii. Sigur, la cât kiwi produce Irlanda îi înţeleg…
Cei de mai sus sunt şi cei care nu au semnat acordul Mercosur din partea UE (Franţa, Polonia, Irlanda, Austria, Ungaria), în timp ce Belgia s-a abţinut - probabil speriată de cantitatea de balegă aruncată peste instituţiile bruxeleze înainte de revelion, mai consistentă decât stratul de birocraţi care ies joi seara să bea în Piaţa Luxemburg din faţa parlamentului, de i-ar fi acoperit din cap până-n picioare.
Doar că doamna Ursula von Der Leyen a fost suficient de eficientă - cum o şi ştim - în a aduna o aşa-numită majoritate calificată. Printre care şi România, nu mai daţi ochii peste cap.
Şi astfel, acordul a trecut în interiorul Uniunii Europene - iar şefa Comisiei Europene este acum în drum spre Asuncion, Paraguay unde va semna acordul istoric cu America Latină - nu înainte de a face, însă, un bruderşaft pe bază de fructul pasiunii împreună cu preşedintele Braziliei Lula da Silva în Rio de Janeiro - acompaniată de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Acum, să nu credeţi că Ursula nu a ieşit cu răni din acest deal cu majoritatea ei calificată, ba a sângerat de aproximativ 45 de miliarde de euro, bani pentru subvenţii destinate sectorului agricol, tocmai pentru ca Italia să balanseze şi să voteze „pro” în majoritatea calificată de care doamna VDL avea nevoie pentru a putea pleca la semnat cu acordul.
Am zis sângerat - pentru că o parte din aceşti bani ar fi putut să meargă în dezvoltare (AI, cercetare şi alte lucruri la care Europa se uită la America ca, gen, fratele mai mic, care trebuie să poarte adidaţii uzaţi şi scofâlciţi a lu’ ăla mai mare) - dar aşa vor merge la subvenţii pentru dezvoltarea cucuruzului deloc artificial din Polonia cea contestatară - şi a asparagusului tradiţional italienesc. Ori chiar oltenesc, mai nou. C-aşa e-n tenisul politic din Bruxelles.
Ca în viaţă, la orice negociere mai şi pierzi. Cel mai puţin a pierdut, însă, Italia - şi Meloni, care s-a dus la Fraţii ei italieni, Fratelli d’Italia şi s-a lăudato că a obţinuto cele mai multe concesioni din partea Comisiei pentru ca parmezano să fie protejato împotriva copierii la xeroxul de brânzasao - de către vecinii fostelor populaţii Inca şi Maya.
Maya rămas Franţa nemulţumită - care nu a obţinut nimic.
Şi aici abia începe problema - pentru că una e semnarea acordului - fără şampanie franţuzească, căci preşedintele Macron nu va autoriza un transport din preţioasa băutură pentru ceva cu care nu a fost de acord - şi alta e ratificarea lui, care va trebui să se întâmple în Parlamentul European. Când? Ei bine, nu se ştie încă.
Şi abia de aici încep belele pentru doamna VDL (Von Der Leyen). Bătălia pe vorbe a început însă deja - iar doamna preşedintă a UE se va confrunta cu o nouă moţiune de cenzură săptămâna viitoare, în sesiunea de la Strasbourg.
Moţiunea va fi lansată de grupul Patrioţi pentru Europa din Parlament - ba chiar de preşedintele acestuia Jordan Bardella.
Dar, deşi se zvonea că va fi prezentă, şefa Comisiei Europene va lipsi de la moţiune - şi va fi reprezentată de comisarul pe comerţ şi securitate economică Maroš Šefčovič, un fel de umbră loială a preşedintei de la Bruxelles, pus să ia în piept şi în faţă tartele cu frişcă ori, mai rău, bălegar - atunci când iese cu scandal în UE.
Cum o moţiune de cenzură în Parlamentul European are nevoie de 72 de deputaţi din cei 720 de aleşi, se pare că aceştia au descoperit această jucărie - şi acum, după 3 moţiuni lansate deja împotriva comisiei, nu mai e niciun chichirez, aşa că doamna Leyen se va recuza şi întreaga comisie va da IGNORE. Nici măcar cu SEEN, hm!
Hai că aici, noi, românii, suntem mai tari în, sfârşit, decât vestul Europei, căci măcar la moţiunea domnului Piperea doamna Von Der Leyen a fost prezentă - la cea a lui Bardella, nexam.
Problema cu acordul Mercosur este că şi grupul EPP, adică popularii europeni, cei mai numeroşi, încep să dea cu spatele în privinţa acordului. Ultimul rac în această materie este Spania care, deşi iniţial susţinuse acordul, acum, speriată de scandalul din stradă, se gândeşte să reconsidere poziţia pro. Şi există şi perspectiva ca, miercurea viitoare, acordul să fie blocat prin trimiterea lui la Curtea Justiţie a Uniunii Europene, pentru un control al calităţii. Şi dacă organismul european va face ca CCR-ul de la noi, adică s-o întindă fără s-o judece vreo 18-24 de luni de zile, adio acord Mercosur, bien sûr!
Ce să-i faci, în viaţă nu e totul lapte şi mango, dar eu trebuie să mă opresc aici.
Se pare că sunt destule de tradus din limba bruxeleză - pe limba româneză - aşa că vă promit o relatare chiar de la faţa locului, săptămâna viitoare, de la Strasbourg. Unde se anunţă din nou cafteala tradiţională agricultori versus UE. Care va fi scorul, vom vedea.
Deocamdată închei cu rubrica Dicţionar bruxellez - şi învăţăm una din expresiile cele mai consacrate în instituţiile oficiale europene: „The Commission reiterates its strong commitment and urges all parties to take immediate action”. Aha.
Aşa îmi iau şi eu comitementul să vă informez în continuare despre ce se va întâmpla cu România şi cu continentul, dinspre Bruxelles, Strasbourg şi, dac-o fi cazul, Bucureşti ori Groenlanda.
Şi trec acum la acţiune imediată - şi vă salut. Din Bruxelles, ştiţi voi cine, pe data viitoare!
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Trimite un comentariu