Avem primele imagini şi informaţii din episod 1 al noului serial documentar de la History Channel, „Enigmele României”, care îl are prezentator, povestitor şi chiar anchetator pe actorul Marcel Iureş. Artistul i-a luat un interviu şi fostului preşedinte al României din perioada 1996-2000, Emil Constantinescu, iar acesta a făcut declaraţii în premieră despre furtul tablourilor de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, din mai 1968, supranumit „Jaful secolului”.
Documentarul „Enigmele României” va avea premiera duminică, 29 octombrie, la History Channel.
Cuprinde şase episoade, a câte 20 de minute, ce anchetează, fiecare, câte o enigmă din istoria autohtonă.
Primul episod din „Enigmele României” tratează enigma legată de furtul celor opt tablouri de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Paginademedia.ro vă prezintă primele informaţii din acest episod, pentru care Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, a făcut declaraţii în premieră.
Emil Constantinescu: „România a pierdut enorm” - pentru documentarul „Enigmele României”
Emil Constantinescu a făcut declaraţii în premieră în cadrul interviului acordat lui Marcel Iureş, povestitorul serialului documentar „Enigmele României” / captură: History Channel
„Am aflat un lucru care m-a impresionat până astăzi şi nu am vorbit despre el. Legat de ceea ce se întâmplă cu patrimoniul?
Şi am aflat că acea lege a patrimoniului, emisă în timpul lui Ceauşescu, în 1973, în momentul Revoluţiei, prin decizia CFSN-ului, a fost abrogată. Când s-a abrogat şi controlul la vamă. A fost momentul dezastrului, în care cei care ştiau au scos valori imense din România.
România a pierdut enorm. Nimeni nu a scris despre acest genocid cultural.
Şi atunci am avut o discuţie cu ministrul culturii din vremea aceea, Ion Caramitru, şi cu ministrul justiţiei şi în urma acestei discuţii am cerut să se facă o lege a patrimoniului, pe care am promulgat-o în anul 2000, ca în sfârşit să existe o evidenţă în acest haos”, a declarat, în exclusivitate în cadrul interviului realizat de Marcel Iureş pentru documentarul „Enigmele României” ce va avea premiera la History Channel în data de 29 octombrie.
GALERIE FOTO. „Enigleme României”, Episodul 1 – Jaful de la Muzeul Brukenthal: Lansarea oficială
Lansarea oficială a serialului documentar „Enigmele Romţniei” a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, locul unde s-au realizat şi cele mai multe dintre filmările cu Marcel Iureş / fotografii: History Channel
„România anului 1968 era mai bine păzită decât închisoarea Alcatraz. Nimeni nu putea mişca un deget fără ştirea Securităţii. Iar Muzeul Bruckenthal din Sibiu a fost unul dintre punctele fierbinţi monitorizate de Securitatea dictatorului Nicolae Ceauşescu.
Cu toate acestea, opt tablouri foarte valoroase au fost furate şi scoase din ţară.
55 de ani mai târziu, nimeni nu ştie ce s-a întâmplat.
Doar patru dintre ele au fost găsite, în America, iar fostul preşedinte Emil Constantinescu a reuşit în vremea mandatului său să le recupereze, în 1998, cu ajutorul lui Bill Clinton (preşedintele SUA din acea vreme) şi al Băncii Mondiale.
Cum au ajuns picturile în State? Cine le-a furat? Cum au ştiut hoţii să ia tocmai cele mai valoroase tablouri? Erau ei experţi în artă? Erau, oare, chiar angajaţii muzeului? Erau hoţii parte a unei mari reâele de traficanţi de artă? Securitatea a fost complice? Cum au fost transportate peste graniţele a două ţări comuniste – România şi Ungaria? Unde sunt celelalte patru tablouri? Ce a aflat poliţia? Cine sunt principalii suspecţi?”, se arată în comunicatul de presă transmis de History Channel.
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările prezentate în primul episod din „Enigmele României”.
VIDEO. „Enigmele României”, primele secvenţe din documentarul History Channel
„România e tare bogată în aceste enigme. România este ea însăşi o enigmă.
Începem din inima Transivlaniei, de la Sibiu, unde, puţini ştiu, a avut loc cel mai mare jaf de artă din istoria României. S-a întâmplat acum mai bine de 50 de ani şi a zguduit întreg aparatul comunist al vremii. În ciuda miilor de ore de anchetă, nici până astăzi nu se ştie cine a comis acest furt ca-n filme”, spune Marcel Iureş, în primul episod.
„Furtul celor opt tablouri din 28 mai 1968 din Sala Capodoperelor de la Muzeul Naţional Brukenthal, între care şi Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck, este, cu siguranţă, cel mai mare jaf de artă din istoria României”, a declarat Răzvan Pop, istoric şi director al Bibliotecii Astra Sibiu, pentru documentarul „Enigmele României” difuzat de postul History Channel.
„Putem să spunem că Muzeul Naţional Brukenthal este Louvre-ul de Est al Europei (referire la cel mai mare muzeu de artă din Franţa, n.r.). În 1968 cunoaştem că cele opt tablouri au avut o valoare, spusă de poliţie, de aproximativ 25 de milioane de dolari.
Dacă ne gândim că astăzi doar «Moartea Cleopatrei» poate să fie vândută la marile case de licitaţii de la 20 de milioane de euro în sus, atunci valoarea totală este mult mai mare”, a declart şi Alexandru Chituţă, Directorul Muzeului Brukenthal.
„Astăzi ar însemna mai mult de 150 de milioane de euro.
Jaful a fost posibil chiar sub ochii temutei Securităţi care pretindea că ştie tot ceea ce mişcă în România. A fost un adevărat cutremur pentru autorităţile comuniste de atunci, pentru că au dispărut fără urmă opt capodopere”, a completat şi Marcel Iureş.
CITEŞTE ŞI:
Marcel Iureş comentează Enigmele României, pentru un nou documentar marca HISTORY Channel
Primele imagini de pe platourile de filmare ale documentarului cu Marcel Iureş de la History Channel. Se ştie şi data lansării pe TV
VIDEO. Gigi Becali şi Emil Constantinescu, în documentarul prezentat de Marcel Iureş pentru History Channel. Primele imagini din „Enigmele României"
VIDEO EXCLUSIV! Marcel Iureş: „Enigmele României nu vor fi elucidate de acest documentar. Se ridică şi mai multe întrebări” EXCLUSIV!
L-am găsit pe Mihai Eminescu. Detalii din culisele serialului documentar „Enigmele României” de la History Channel
„Enigmele României” - Relatările făcute de Emil Constantinescu, pe larg
„Metodele de anchetă şi documentare încălcau ceea ce numim astăzi drepturile omului. Metodele erau foarte dure, motiv pentru care unii ajungeau să recunoască şi fapte pe care nu le-au comis.
Securitatea comunistă a încercat să muşamalizeze cazul, dar s-au strecurat în presă primele zvonuri şi a apărut şi primul articol, în presa scrisă locală din Sibiu. În urma acestei dezvăluiri, presiunile pentru soluţionarea urgentă a cazului au crescut brusc, iar comisarul de la acea vreme, pe nume Ceacanica, a fost forţat să găsească măcar un vinovat”, se povesteşte în „Enigmele României”.
„Din lipsă de probe se fabrică un dosar şi se găseşte un ţap ispăşitor: Teodor Ionescu, chiar muzeograful care a anunţat furtul. După trei ani, el primeşte o pedeapsă de şase ani de închisoare, dar nu pentru furtul tablourilor, ci pentru luare de mită. Iar dosarul s-a închis cu eticheta A.N., adică Autor Necunoscut.
După 30 de ani de tăcere absolută, directorul Muzeului Brukenthal este anunţat de o direcţie de expertiză de la Haga că patru dintre tablourile furate au fost identificate în Statele Unite ale Americii. În poveste apare un personaj-cheie, Mike Oprisi, un român stabilit în America. El era deţinătorul acelor patru tablouri. Fără a se cunoaşte cum au ajuns tablourile acolo şi mai ales cine este Mike Oprisi”, a povestit Marcel Iureş.
„Mike Oprisi a declarat FBI că a părăsit România în 1968 şi a trecut Dunărea înot ca să ajungă la Viena. Acolo a spus că a cumpărat de la o femeie de etnie rromă, cu 1.200 de dolari, tablourile, cu care merge apoi în America, la Miami.
Cele patru tablouri au stat în sufrageria lui Oprisi timp de aproape 30 de ani, până când acesta observă, pe unul dintre tablouri, ceva ciudat: sigiliul casei de Hohenzollern.
Aşa s-a descoperit că acele tablouri fac parte din lotul Brukenthal, dat în urmărire de 30 de ani. Din acel moment totul s-a transformat într-un scandal internaţional. Pentru a soluţiona cazul, autorităţile române au solicitat ajutorul Interpolului”, relatează documentarul.
„S-a purtat o corespondenţă cu directorul adjunct al FBI.
FBI a luat tablourile, le-a dus la Banca Mondială, şi apoi e acolo, sub pază, pentru că erau reguli stricte, mi-au fost mie restituite, s-a făcut o ceremonie, există şi documentul, şi au fost duse la avion, avionul fiind considerat obiectiv militar – şi a fost ţinut sub pază până la plecare şi apoi până l-am adus la Bucureşti”, a explicat fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Emil Constantinescu: „Bill Clinton a făcut un gest frumos”
Fotografie realizată la întâlnirea din 1998 dintre reşedintele SUA de la acea vreme, Bill Clinton, şi preşedintele României, Emil Constantinescu / captură: History Channel
„Preşedintele Clinton a făcut un gest frumos şi a returnat tablourile României, care au ajuns înapoi în ţară cu avionul prezidenţial. Departamentul de stat american şi autorităţile române au semnat un acord vamal special care să uşureze aducerea tablourilor în România”, se mai precizează în primul episod din „Enigmele României”.
„Vama este foarte mare, asigurarea este enormă. Ele trebuiau plătite. Dar americanii nu au perceput nici un fel de taxă. După e le-am adus în România, i-am dat un telefon directorului de la Brukenthal, care a trimis o scrisoare Ministerului Culturii, care a scris la Vamă, pentru anularea taxelor.
Emil Constantinescu: „Am cerut să se facă o lege a patrimoniului”
Emil Constantinescu a mărturisit că s-a bucurat de toată susţinerea lui Bill Clinton în acest caz / captură: History Channel
Autor: Anca Bejan anca.bejanpaginademedia.roApoi am aflat un lucru care m-a impresionat până astăzi şi nu am vorbit despre el. Legat de ceea ce se întâmplă cu patrimoniul? Şi am aflat că acea lege a patrimoniului, emisă în timpul lui Ceauşescu, în 1973, în momentul Revoluţiei, prin decizia CFSN-ului în primul moment, a fost abrogată.
Când s-a abrogat şi controlul la vamă a fost momentul dezastrului, în care cei care ştiau au scos valori imense din România. România a pierdut enorm. Nimeni nu a scris despre acest genocid cultural.
Şi atunci am avut o discuţie cu ministrul culturii din vremea aceea, Ion Caramitru, şi cu ministrul justiţiei şi în urma acestei discuţii am cerut să se facă o lege a patrimoniului, pe care am promulgat-o în anul 2000, ca în sfârşit să existe o evidenţă în acest haos”, a mai spus Emil Constantinescu.
