Care este situaţia presei din România la momentul actual? "Mediul în care activează jurnaliştii a devenit din ce în ce mai ostil", spune raportul Starea democraţiei în 2025, care dă ca exemplu cazul Emiliei Şercan.
Raportul a fost realizat de Coaliţia "ONG-uri pentru Cetăţean" şi a fost făcut public cu ocazia Zilei Libertăţii Presei - 3 Mai.
Cine este Coaliţia: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, cu contribuţii din partea: Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), Expert Forum şi Greenpeace România.
Cu ce se confruntă presa din României?
„Mediul în care activează jurnaliştii şi activiştii a devenit din ce în ce mai ostil” şi este „marcat de agresiuni fizice, jigniri din partea oficialilor şi campanii de discreditare”, spun concluziile raportului.
Un caz reprezentativ este cel al Emiliei Şercan, vizată de o campanie agresivă de bullying şi denigrare după dezvăluirile privind plagiatul ministrului justiţiei, în timp ce alte investigaţii au scos la iveală supravegherea tehnică nejustificată a jurnaliştilor de către DNA.
Fenomenul SLAPPs (acţiuni strategice în instanţă împotriva participării publice) s-a intensificat, fiind utilizat pentru a intimida vocile critice prin solicitarea unor daune morale disproporţionate.
Aceste procese, intentate de politicieni, funcţionari publici sau companii cu resurse financiare vaste, nu urmăresc neapărat câştigarea cauzei, ci epuizarea resurselor şi descurajarea investigaţiilor de interes public.
Raportul menţionează cereri de daune morale disproporţionate, dar şi încercări de dizolvare a unor asociaţii sub pretexte birocratice.
Această formă de hărţuire judiciară este dublată de o retorică oficială ostilă, în care lideri politici folosesc tribuna publică pentru a discredita vocile care semnalează nereguli sau cazuri de corupţie.
Social media din România: Algoritmii au ignorat legislaţia naţională privind liniştea electorală
În sfera digitală, aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA) a fost marcată de o lipsă de transparenţă din partea autorităţilor naţionale, precum CNA, care au fost acuzate de utilizarea luptei împotriva dezinformării ca pretext pentru măsuri disproporţionate de eliminare a conţinutului online.
Raportul subliniază că algoritmii platformelor sociale au continuat să promoveze mesaje polarizante.
Algoritmii au ignorat legislaţia naţională privind liniştea electorală. De asemenea, se constată o carenţă de expertiză în rândul funcţionarilor publici în ceea ce priveşte impactul Inteligenţei Artificiale asupra drepturilor omului.
Autorii studiului au constant că „există riscul ca digitalizarea să fie implementată fără mecanisme adecvate de protecţie a datelor personale şi a vieţii private”.
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
