Care sunt cele mai folosite escrocherii? Ştim de Metoda Accidentul, dar lista lor e mai lună şi o găsiţi în continuare mai jos. Cum ne putem feri?
Pentru cu numărul înşelătoriilor online, prin SMS sau prin telefon a crescut, o campanie de prevenire şi informare a fost declanşată de mai multe instituţii.
Sub genericul „Uniţi împotriva escrocheriilor", campania a fost pornită de Poliţia Română, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Mastercard.
Campania „Uniţi împotriva escrocheriilor” apare într-un context în care tot mai mulţi români au fost expuşi la mesaje suspecte, promisiuni de câştiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor presupuse rude aflate în dificultate sau pretinşi reprezentanţi ai autorităţilor.
Datele DNSC arată că numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025. Phishingul a rămas cea mai utilizată metodă şi este deopotrivă în creştere cu peste 70% faţă de 2024.
Ce presupune campania? Înainte, o listă a escrocheriilor cel mai des întâlnite:
1. Metoda WhatsApp „Telefonul stricat"
Trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul.
Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui „prieten", deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar.
Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
2. Metoda Vishing - oportunitate de investiţii Hidroelectrica
Începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide.
Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi „consultanţi” care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
3. Metoda BNR
Apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei.
Victima este transferată succesiv către un „ofiţer bancar", un „poliţist" şi un „reprezentant BNR", fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing.
Sub presiunea urgenţei, persoana vizată este convinsă să îşi mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
4. Metoda Creditul
Schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă.
Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei.
Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
5. Metoda „Accidentul”
Vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent.
Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
6. Metoda Nepotul la ananghie
Vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi.
Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Ce presupune campania?
Într-o primă fază, a fost dezvoltată o platformă digitală SigurantaOnline.ro, unde sunt prezentate detalii despre metodele folosite şi cum ne putem feri de ele. În paşii următori este vizată şi atragerea unor influenceri în această campanie.
Scopul campaniei este de a face vizibile scenariile folosite de infractori pentru ca aceste tentative de fraudă să fie mai uşor de prevenit, în special pentru publicul 60+, ajutând oamenii să recunoască şi să evite mai rapid capcanele.
Practic, autorităţile publice, instituţiile financiare şi consumatorii împărtăşesc informaţii despre tiparele de înşelătorii, pentru a le putea preveni mai eficient.
Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul IGPR:
„Creşterea siguranţei în mediul online este o responsabilitate comună şi o prioritate instituţională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenţie deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în faţa provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă.
Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaşte pericolele şi a se proteja de noile forme de înşelăciune online.
Experienţa lor de viaţă este o resursă valoroasă, iar misiunea noastră este să o completăm cu siguranţă, încredere şi protecţie. Împreună, putem construi un spaţiu digital mai sigur pentru fiecare”.
Mihai Rotariu, Manager Direcţia Comunicare DNSC:
“Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informaţii esenţiale pentru protecţia împotriva fraudelor la cât mai mulţi utilizatori.
Uneori există o barieră de limbaj pentru anumite categorii de vârstă, care transformă tehnologia şi utilizarea dispozitivelor într-un demers mai complicat decât este de fapt.
Dacă vorbim mai des şi sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiţi să recunoaştem scenariile pe care atacatorii ni le servesc, astfel încât să nu devenim victime.
Putem construi o rutină de securitate care să funcţioneze ca un antivirus uman, bazată pe anumite reflexe de securitate pe care le putem dobândi din astfel de testimoniale ale unor oameni care au păţit-o.”
Campania pune accentul pe educaţie şi pe însuşirea unor mecanisme simple care îi ajută pe oameni să recunoască din timp potenţialele fraude şi reuneşte într-un singur loc tipare, tactici şi exemple concrete, astfel încât consumatorii să poată identifica şi evita aceste înşelătorii fără a trece prin experienţe neplăcute.
Gabriela Folcuţ, Director Executiv Asociaţia Română a Băncilor:
"Rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacţiilor, la finele anului 2024. În schimb, rata de fraudă după numărul tranzacţiilor cu cardul în totalul plăţilor cu cardul era de 0,005% în România, de trei ori mai redusă ca media Uniunii Europene.
Obiectivul Sigurantaonline este creşterea nivelului de educaţie digitală ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile şi să fie conştienţi de riscul legat de manipularea privind transferul banilor sau instalarea de aplicaţii la cererea fraudatorilor".
Metode frecvente de fraudă
Printre cele mai întâlnite tipuri de fraudă documentate pe platformă se află:
- Metoda WhatsApp „Telefonul stricat" — trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei şi că şi-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr şi, sub presiunea urgenţei, să trimită bani pe contul unui „prieten", deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfăşoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoaşterea vocii.
- Metoda Vishing — oportunitate de investiţii Hidroelectrica — începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană îşi introduce datele într-un formular online care promite câştiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de aşa-zişi „consultanţi” care o conving să transfere bani pentru investiţii fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
- Metoda BNR — apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunţată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofiţer bancar", un „poliţist" şi un „reprezentant BNR", fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenţei, persoana vizată este convinsă să îşi mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
- Metoda Creditul — schema complexă cu autorităţi este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanţi falşi ai băncii, poliţiei şi BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimaţie şi acorduri de confidenţialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăşi un credit şi să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversaţia este ştearsă imediat după transferul banilor.
- Metoda „Accidentul” — vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligenţa artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunţând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului şi, sub presiunea emoţională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
- Metoda Nepotul la ananghie — vocea clonată cu AI funcţionează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relaţia bunici-nepoţi. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit şi că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca şi în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Campania promovează conceptul de parole de familie - nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi. Aceste parole pot face diferenţa între o voce autentică şi un apel fals generat cu ajutorul inteligenţei artificiale.
Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard pentru România şi Croaţia:
„Numărul şi diversitatea înşelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care îşi pierd liniştea şi economiile.
Tocmai de aceea, oamenii au nevoie de repere clare care să îi ajute să recunoască mai uşor tentativele de fraudă. Împreună cu partenerii noştri, punem la dispoziţie instrumente de informare şi promovăm soluţii simple de prevenţie, precum parola de familie.”
Sursa foto: Dreamstime
Autor: Stefan Necoara stefan.necoarapaginademedia.ro
