AdePlast: o reclamă de autobază din preistoria publicităţii, care a supărat-o şi pe Daciana Sârbu

Pentru amatorii de călătorii în timp, pauzele publicitare oferă, de câteva zile, o călătorie sigură. “Auzi, ţie ţi s-a întărit?”, începe o reclamă ruptă din preistoria publicităţii. Replica zugravului, care urmează unui cadru cu o tânără care se unduieşte lasciv, exploatează, ieftin, un procedeu des întâlnit în publicitate.

Avem să aflăm că este vorba de un glet, la finalul unui spot cu dialoguri de înaltă ţinută intelectuală: “Auzi, ţi s-a întărit? Nu mă, nu mi s-a întărit”, “Nici acum nu ţi s-a întărit, mă? Parcă începe să se întărească”.

Înainte de detalii, iată spotul cu pricina, semnat Media Consulta:

Spotul pentru adezivul AdePlast

“Face apel la resorturi pe care publicitatea clasică le ignoră”, spun cei de la Media Consulta despre spotul care trimite cu gândul la epoca reclamelor “Krescova? Crezi c-o va...?”. Explicaţiile detaliate ale creativilor de autobază, în cele ce urmează.

Reclamele au fost remarcate şi de europarlamentarul Daciana Sârbu. În ce fel, vom vedea în continuare.

Înainte de observaţiile Dacianei Sârbu, iată cum justifică Media Consulta conceptul creativ al campaniei.

Media Consulta:

"Înainte de toate, nu este o campanie convenţională, nu funcţionează după regulile publicităţii clasice, face apel la resorturi pe care publicitatea clasică le ignoră sau la care nu are acces şi are ca scop nu doar awarness-ul, ci crearea de word of mouth."

"Mesajul spotului pentru glet este "Gletul Meseriaşului se întăreşte mai greu". Acesta e USP-ul gletului (Unique Selling Point, n. Red), pentru care clientul a investit în producţie."

Din acelaşi registru, creativii AdePlast şi-au mai pus imaginaţia întărită la treabă. Iată un al doilea spot, de data aceasta pentru vopsea.

Spotul pentru vopseaua AdePlast

[flashvideo filename=video/adeplast.flv /]

Cum îl justifică Media Consulta?

"Mesajul spotului pentru vopsea este "Vopseaua noastră se întinde bine" (acesta este si USP-ul produsului)."

"Conceptul ambelor este similar. Un Qui pro quo cu efect comic, menit să atragă atenţia asupra produselor respective. Am vrut să executăm un spot simplu, chiar extrem de simplu, care să iasă în evidenţă mai ales prin acest qui pro quo."

"Execuţia aleasă a depins strict de buget. Am compensat lipsa unui buget semnificativ cu un clou de conţinut. Execuţia şi conţinutul spoturilor reflectă exact ce a dorit această campanie."

Umorul invocat de cei de la Media Consulta nu a fost pe aceeaşi lungime de undă cu europarlamentarul Daciana Sârbu.

Daciana Sârbu este revoltată de campania AdePlast, care “face o confuzie voită între produsul promovat şi o femeie prezentată într-o ipostază sexuală”. La capătul unei scurte argumentaţii, europarlamentarul cere la CNA mutarea reclamei după ora zece seara şi aşteaptă de la AdePlast un mesaj de scuze.

Iată scrisoarea Dacianei Sârbu:

Către conducerea Consiliului Naţional al Audiovizualului,
Către managementul posturilor TV comerciale,
Către conducerea firmei AdePlast,

Vă scriu în legătură cu o campanie publicitară transmisă frecvent la TV, fără restricţii pentru intervale orare specifice. Mă refer la spoturile AdePlast în care se face o confuzie voită între produsul promovat şi o femeie prezentată într-o ipostază sexuală. Realizatorii clipului ne propun, în mod explicit, o suprapunere între două obiecte: o vopsea şi o femeie, fiindcă veţi fi de acord cu mine că în acest produs publicitar femeia este portretizată, direct şi neechivoc, drept un obiect sexual.

Nu voi face o pledoarie pentru drepturile femeii, fiindcă o fac deja alţii, mai aplicat şi mai consistent. Dar vreau să subliniez trei aspecte pe care le consider foarte importante, şi să vă rog să luaţi act de ele.

1. Potrivit unei cercetări realizate la comanda CNA, peste două treimi din copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani urmăresc publicitatea la televizor. Dintre aceştia, cei în vârstă de 6 ani sunt cei mai mari consumatori de reclame tv (75%). Faptul că spotul menţionat este prezentat în timpul zilei şi nu după ora 22 înseamnă că el este vizionat fără restricţii de către copii. Nuditatea şi limbajul prezentate nu intră în categoria pe care eu sau orice alt părinte să o considere potrivită pentru copii.

2. Conform unor concluzii CNA, copiii tind să se expună la publicitate ca la orice alte emisiuni de televiziune, privindu-le cu aceiaşi ochi şi nediferenţiindu-le. Acest segment de public îşi formează reprezentările sociale şi comportamentale inclusiv în funcţie de informaţiile sau sugestiile oferite de astfel de clipuri publicitare. Drept urmare, din asemenea clipuri în care femeile sunt portretizate ca simple obiecte de uz sexual ei pot desprinde concluzii generale referitoare la rolul femeii în societate.

3. Conform statisticilor UNFPA, femeile între 15 şi 44 de ani sunt mai predispuse la riscul de viol sau violenţă în familie decât la riscul de a contracta orice formă de cancer sau de a fi implicate într-un accident rutier. De asemenea, între 40 şi 70% dintre femeile care au fost supuse violului sau violenţei în familie au fost victimele propriilor soţi. Prin reducerea femeii la statutul de accesoriu sexual, la care contribuie inclusiv clipul citat, astfel de comportamente sunt încurajate în mod aproape direct.

Din toate aceste considerente, vă adresez solicitarea fermă să remediaţi această situaţie în cel mai scurt timp, pentru a putea evita efectele negative ce s-ar putea genera pe termen mediu şi lung. În acest sens, adresez un apel:

• Televiziunilor, să înceteze difuzarea clipului publicitar în cauză, cel puţin înaintea orei 22, şi să emită mesaje de sancţionare a comportamentului discriminator faţă de femei
• Companiei AdePlast, să retragă în cel mai scurt timp acest clip din spaţiul public şi să transmită un mesaj de scuze
• Consiliului Naţional al Audiovizualului, să sancţioneze televiziunile care refuză suspendarea difuzării acestui clip publicitar.
• Consumatorilor, să boicoteze achiziţionarea produsului promovat în acest clip până la rezolvarea situaţiei.

Cu toată consideraţia,
Daciana Sârbu, europarlamentar