“Aceasta este scrisoarea mea către colegii din Realitatea Media. Ţi-aş fi etern recunoscător dacă ai publica pe site-ul tău apelul meu. Să spunem că vine de la ostaşul necunoscut. Nu de alta, dar dacă nu ne recuperăm banii restanţi direct în mormânt mergem”. Aşa începe un mesaj anonim trimis de “Primul angajat care va intra în grevă de la 1 septembrie”. Un mesaj/apel din care reiese atmosfera de lucru într-un moment de criză. Iată-l:
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro"Nu vă cunosc pe toţi. Mi-ar fi imposibil. La fel cum nu îmi cunosc toţi verişorii, toate mătuşile. În ambele situaţii însă suntem o familie. Una numeroasă. În copilărie, când făceam câte o prostie, tata era primul care mă disciplina. Sora mea mai mare nu a încetat niciodată să se împotrivească şi să se aşeze între mine şi el. Cu toate că era conştientă că am făcut o prostie şi ar trebui să fiu pedepsit, nu mă putea privi încasând curele peste palme. E o chestie de sânge. E în sângele nostru să fim jurnalişti.
Suntem jurnalişti când îi apărăm pe cei săraci puşi de către Guvern să facă sacrificii şi mai mari. Suntem jurnalişti când dăm dreptate patronatelor. La fel de jurnalişti când promovăm mişcările sindicale. Nu suntem însă jurnalişti pentru noi înşine.
Am acceptat o situaţie ciudată – să fim puşi în ipostaza de a urla despre încălcarea drepturilor pensionarilor, bugetarilor, PFA-urilor, medicilor, pacienţilor sau mamelor, dar să fim muţi când ni se încalcă nouă drepturile. Cu bună ştiinţă continuăm să urlăm pentru alţii în timp ce banca ne ia casa, firma de leasing ne ia maşina, Provident vine după împrumutul de 3 lei făcut pentru pâinea zilei de mâine... Cu bună ştiinţă aplecăm capul când managerul ne spune că nu sunt bani pentru salariile noastre printr-un mail trimis din Bahamas unde face team-building cu colegii manageri din trust. Cu bună ştiinţă acceptăm ameninţarea că mâine nu mai avem loc de muncă dacă nu continuăm să acceptăm să lucrăm fară să fim plătiţi.
Compostăm cu putere biletul de RATB care a luat locul bonului de la benzinărie. Nervii, frustrarea, depresia, revolta. Toate rămân în autobuz după ce coborâm în faţa Casei Presei Libere. Se pierd printre norii de transpiraţie mascată cu parfumuri de firmă, sunt domolite de vocea ridicată care ne oferă leucoplast cu rivanol la 1 leu. Intrăm în Casa Presei Libere cu capul plecat şi ieşim cu capul mână. Sabia managerului nu iartă pe nimeni.
Am transmis live greve generale, greve japoneze, proteste spontane. Am transmis live negocieri între sindicate şi guvern, am transmis live negocieri peste negocieri. Măcar atât să fi învăţat: să fim solidari. Să protestăm. Să nu mai stăm ascunşi sub talpa managerială ci să ne ridicăm pe propriile picioare, să deschidem propriile guri şi să ne cerem banii. Să ne cerem drepturile. Să nu mai fim proprii noştri gropari. Cimitirele sunt deja pline.
Newsin, mă auzi?
The Money Channel, mă auzi?
Realitatea FM, mă auzi?
Realitatea TV, mă auzi?
Romantica, mă auzi?Suntem o familie. O familie cu o voce puternică. Unul lângă altul suntem în stare să ne redobândim drepturile. Dezbinaţi, să ne fie ţărâna uşoară.
Semnat:
Primul angajat care va intra în grevă de la 1 septembrie."
Inainte sa iti dai cu parerea despre scrisul corect ar fi indicat sa consulti un dex si apoi sa spui cine are voie sau nu sa se planga.
Pe langa asta, nu cred ca articolul scris mai sus e o plangere ci mai degraba o rabufnire a multor probleme stanse in cadrul trustului Realitatea, a multor frustrari si munca in zadar (nu e usor sa muncesti noaptea, sa stai 10 ore in tura dupa ce ti-au fost dati din colegi afara, sa nu ai weekend si lista poate sa continue), iar pentru toate aceste "beneficii" sa nu iti primesti salariul.
Gandeste de doua ori inainte sa dai cu piatra!