Dan Negru, prezentatorul de la "Plasa de stele", spune că a avut probleme cu aleşii "din prima linie", dar şi că a observat cum vedetele "s-au dilit".
Publicitate "Plasa de stele", produsul Antenei 1 ce a ieşit de multe ori câştigător din confruntarea cu emisiunile concurenţei, are mari probleme cu difuzarea farselor.
Pentru că "victimele" trebuie să-şi dea acceptul scris pentru difuzare, echipa de la "Plasa de stele" a descoperit că, "din 10 farse, şase sunt nedifuzate".â
Dan Negru, prezentatorul emisiunii, a povestit pentru EVZ prin câte probleme au trecut, dar şi de ce au renunţat să mai "glumească" cu aleşii. "Noi avem nişte farse cu politicieni imposibil de difuzat. Nu sunt nişte oarecare, sunt nişte oameni din prima linie a politicii româneşti. Oamenii fără simţul umorului au zis «nu».
“Am zis că ar trebui să o lăsăm mai moale cu politicienii, că nu au simţul umorului. Mai ales acum, le e teamă de orice pentru că urmează campania electorală şi ei cred că orice derapaj este un prejudiciu de imagine".
"Pentru că în momentul în care l-ai prins în farsă el zice «Da», zici «Semnează aici ca să putem difuza», şi atunci începe negocierea. Au fost unii care au cerut preţuri aberante, de câteva zeci de mii de euro pentru difuzare. Zeci de mii de euro, adică oameni nebuni", adaugă Negru.
Dan Negru: "Vedetele se tâmpesc"
(P) Vrei să explorezi pieţe noi şi mai riscante, dar cu un potenţial de creştere mai mare?
Jurnaliştii Wall-Street.ro au discutat cu Dan Balotescu, managing partner Media Investment (parte a The Group), Bogdan Prajisteanu, managing director România MEC, Călin Rotarus, director general ArboInteractive, Mihai Seceleanu, manager InternetCorp, publisherul Wall-Street.ro, şi Cristi Petriceanu, preşedinte al IAB România despre prezentul şi viitorului online-ului românesc, oportunităţi, dificultăţi şi strategii ce trebuie luate în seamă pentru dezvoltarea mediului online din România.
- Primul trimestru al anului, sub aşteptările tuturor jucătorilor din piaţă. "Pe întreg anul, optimist vorbind, vom vedea o creştere de 10% pe .ro”
- 35-40% din bugetele de media azboara” către acei trei grei internationali”
- Online-ul a atins o pondere de 10-11% din totalul spending în publicitate
- "As schimba măsurarea, în ideea de a nu mai discuta despre trafic sau impresii ci despre audienţă, ca în TV”.
- Dacă ar exista conţinut de calitate, similar cu cel internaţional, cu siguranţă românii ar preferă proiectele autohtone. În România oferta de pe piaţă online este insuficientă faţă de câţi bani s-ar putea cheltui.
- Presa scrisă din România s-a distrus singură a nimeni nu i-a oprit să îşi continue activitatea în online, urmând însă alte reguli.
- "Clientii sunt educaţi, vor să scape de noianul acesta de treispreceze bannere pe un site, dar nu toţi sunt gata să investească ceva extra”.
- În viitorul apropiat vom asista la două tendinţe în online: specializarea, urmată de integrare.
Iarna grea în online, mon cher”. Motive de optimism în .ro. Totul, la Întâlnirile Wall-StreetApple, Coca-Cola, BMW, Gillette, Kent sau Orbit sunt branduri pentru bărbaţi sau pentru femei? Aceasta este una dintre întrebările pe care şi-o pun atât consumatorii, cât şi creatorii de brand, când vine vorba de adresabilitate, scrie DailyBusiness.ro.
Semnul de întrebare apare pentru că pe piaţă din România, vorbim cu precădere de branduri cu o "sexualitate incertă", care sunt adresate fie femeilor, fie bărbaţilor, dar nu întotdeauna sunt cumpărate de cei cărora li se adresează.
Anca Tazlaoanu, brand consultant în cadrul BrandTailors este de părere că la noi, brand-urile sunt slab diferenţiate, pentru că România este încă o piaţă tânără, aflată abia la începutul consumerism-ului, cu industrii neconsolidate.
Branduri cu sexualitate incertă. Ce le place femeilor, ce vor bărbaţii
Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.roFacebook va cumpăra cu un miliard de dolari dezvoltatorul aplicaţiei Instagram pentru smartphone-uri şi tablete, care are funcţii de editare de fotografii şi publicare pe reţele de socializare, cea mai mare achiziţie efectuată vreodată de compania fondată de Mark Zuckerberg, scrie Mediafax.
Instagram, firmă cu "o duzină de angajaţi", a finalizat recent o rundă de finanţare de 50 milioane de dolari în cadrul căreia a fost evaluată la 500 milioane de dolari.
Printre motivele care ar fi putut determina Facebook să preia Instagram la un preţ atât de ridicat se numără dorinţa de a absorbi un potenţial rival sau de a preveni o mişcare similară din partea unui concurent important, precum Twitter sau Google.
Facebook plăteşte un miliard de dolari pentru aplicaţia foto Instagram. De ce a oferit compania un preţ atât de mare
Trimite un comentariu