Consiliul Naţional al Audiovizualului a dezbătut astăzi cu vedete şi reprezentanţi ai posturilor de televiziune situaţia audiovizualului românesc. „Audiovizualul între ficţiune şi realitate” a fost numele dezbaterii. Printre cei invitaţi, s-au numărat Claudiu Săftoiu, preşedintele TVR, Radu Moraru, Adrian Ursu şi Oana Stancu de la Antena 3, Mihai Tatulici, project manager la Money TV, Andreea Creţulescu şi Florian Bichir de la Realitatea TV.
Paginademedia.ro vă prezintă în continuare câteva dintre declaraţiile vorbitorilor din cadrul dezbaterii.
Sanda Nicola, Digi 24 –
- Pare a fi o şedinţă de terapie psihologică de grup. Părerea mea e că ne plângem foarte mult şi cred că ar trebui să avem responsabilitatea să ne asumăm acest lucru.
- Cred că trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru nişte lucruri.
- Cred că lucrurile au început să o ia razna în momentul când ştirile au început să concureze cu reality show-ul. La ştiri au început să apară aceste modalităţi de a dramatiza.
- Problema pleacă de la ce îţi propui să faci cu un program de ştiri. Dacă urmărim să facem, cu ştirile, audienţe ca la Românii au talent sau Suleyman, suntem total razna. Nu te uiţi la ştiri ca să te distrezi ci ca să-ţi gestionezi mai bine viaţa.
- Discernământ, discernământ, discernământ. Dacă în momentul când facem un program nu ne gândim că trebuie să fie şi pentru părinţii noştri, atunci îl facem degeaba.
Radu Moraru, Naşul TV:
- Televiziunile au confiscat minţile oamenilor şi au devenit o lume paralelă. Interesul televiziunilor a devenit interesul mogulilor.
- Cred că trebuie să sprijinim CNA să aplice legea. Dacă CNA nu are forţă, legea nu este respectată.
- N-am văzut o dezbatere despre gafa erorii de câteva sute de milioane de euro.
- Condiţiile economice, proasta salarizare, datul afară a mii de jurnalişti a făcut ca moderatorul care are rate la bănci să se alinieze fără niciun ordin.
- Dialogul politic e în tandem şi seamănă cu emisiunile de tip pornografic pe care le promovează anumite televiziuni. Constatăm că se degradează societatea şi mulţi oameni ajung să se uite doar la televiziuni de nişă, iar acest lucru se vede şi la alegeri, unde decid doar 3-4 milioane.
Liviu Mihaiu, Radio Guerrilla:
- Cred că ar fi fost bine ca la această dezbatere să vină şi patronii televiziunilor, sau doar patronii.
- Eu, unul, nu mă simt vinovat pentru ce am făcut în 23 de ani de presă. Televiziunile reprezintă una dintre principalele cauze ale degradării societăţii noastre. Există studii pe care cred că CNA le are. Sunt studii foarte ştiinţifice, lucruri demonstrate de zeci de ani că televiziunea este hipnotică şi manipulatoare prin însăşi esenţa ei. Atacă nişte centri care te paralizează în faţa televizorului.
- Noi avem discernământ, dar copiii nu au şi ştim că acele avertizări de vârstă nu se respectă. Nu se respectă Constituţia sau Biblia, de ce s-ar respecta ce se vede pe ecran?
- Eu am militat mereu pentru un CNA mai puternic.
- Asta cu „aşa vrea publicul” vă rog să nu o mai spuneţi niciodată pentru că este cea mai mare minciună. Publicul înainte de 89 scria şi vorbea mult mai frumos ca acum.
- Dacă-i dai omului junk, junk mănâncă şi junk devine.
- Responsabilitatea se formează cu amenzi. Aşa cum aruncatul ţigărilor pe jos se amendează, aşa şi aruncatul cu rahat în capul copiilor.
- Demenţa este alergatul după primul loc. Cu ce te mândreşti când spui am avut cea mai mare audieţă aseară?
Oana Stancu, Antena 3:
- Nu sunt un consumator de reality-show. Înţeleg toate semnele de întrebare şi mai ales avertismentele acestor producţii.
- Cred că interesul public trebuie să fie apărat de ziarist şi trebuie să aibă o linie clară.
Mihai Tatulici, Money TV:
- Am fost şi la cealaltă dezbatere CNA şi am venit şi la asta pentru că am ceva mai mult timp liber. Nu am un motiv profesional serios. Şi care este scopul acestor întâlniri. Cred că este ca să ne spuneţi „să nu ziceţi că nu v-am spus”.
- Modificarea legii audiovizualului este un demers care are un scop politic. Ce am vorbit până acum, există în legea audiovizualului, problema este aplicarea ei.
- Ce facem noi aici este discuţia simandicoasă a unui sfert de măsură.
- Dacă dezbaterea asta ar avea o câtime de descreierare, atunci ne-am apuca să aplicăm actuala lege a audiovizualului.
- Televiziunile de news fac regula aici.
- „Meritul” nostru este că 23 de ani am dat publicului românesc rumeguş. Promovăm medicoritatea, kitsch-ul şi prostia.
Florian Bichir, Realitatea TV
- Presa face un singur lucru, informează. Este un produs care se supune regulilor CNA.
- Haideţi să fim oneşti. Există drepturile omului. Nu putem să educăm publicul după cum dorim noi, nu putem să obligăm publicul să-şi ducă copiii la şcoală. Există dreptul fundamental al prostului să rămână prost. Dacă el se simte bine uitându-se la OTV, el este fericit la modul la care e. Nu putem să-i civilizăm cu forţa.
Andreea Creţulescu, Realitatea TV:
- Dacă ne referim la lege, la reguli, la criterii corecte, este bine să măsurăm această meserie şi acest domeniu al audiovizualului din perspectiva legislaţiei. Nu ştiu dacă se simte nevoia unei înăspriri. Cred că fiecare reprezentant de aici al unui trust şi-a prezentat în mod corect şi deschis către CNA dar şi către public ce vrea să facă.
- Dacă vorbim despre televiziunile de ştiri, interesul public este de a fi informat, informat corect.
- A doua componentă extrem de important pe acest traseu al feedback-ului dintre audiovizual şi telespectatori cred că ţine şi de maniera prin care sunt măsurate audienţele. Cred că cea mai mare probleme în momentul de faţă este lipsa de transparenţă în zona în care sunt măsurate audienţele. Anumite date care îţi parvin sunt în neconordanţă cu ce au stabilit alte măsurători, cred că ar trebui să nască întrebări.
Liviu Mihaiu – Care e publicul care a decis ca această ştire, cu manifestaţia de la Bârlad să nu intre pe post? Nu publicul e cel care a decis ci bsuiness-ul.
Corina Drăgotescu, România TV –
- Eu una nu sunt capabilă să-mi dau seama singură care este interesul publicului meu. Eu pot să mă bazez pe studii. Eu mă bazez pe un studiu al Synovate care spune că noi, românii, facem parte dintr-o cultură latină, românii sunt oameni care vor să reuşească, să aibă bani mai multţi decât ceilalţi. Românii au o cultură optimistă şi principiul lor de viaţă este să te distrezi, să iei viaţa mai uşor ca să poţi trece peste problemele economice.
- În ceea ce ne priveşte (România TV - n.r), am mers spre publicul tânăr, cu educaţie, care arată că publicul 18 plus ABC este interes de subiecte serioase ambalate într un mod care să fie facil.
- Educaţia nu o facem noi la televizor.
Liviu Mihaiu - Televiziunea nu are o misiune culturală. Ştim asta, dar asta nu înseamnă că trebuie să te bagi cu camera de luat vederi în sicriu sau în chiloţi. Nu este posibil orice. Vorba lui Dostoevsky, „Acolo unde nu există Dumnezeu este posibil orice”. Aşa şi acolo unde nu există CNA este posibil orice.
Adrian Ursu, Antena 3 –
- E bine că suntem împreună, dar pare că suntem la priveghi aici. A murit mortul şi pare că suntem bocitoare.
- Cred că e bine ce se întâmplă cu televiziunea. Nu cred că trebuie să ajungem la concluzia că trebuie să ne sinucidem în grup pentru că e foarte rău. Mă doare foarte tare că au murit ziarele, că au murit produsele jurnalistice de calitate.
- Mă doare că se face o confuzie gravă între presă şi entertainment. Suntem judecaţi adesea, suntem asimilaţi celorlalţi făcători de show-uri de televiziune ale celor care au alt scop.
- Eu, personal, nu înţeleg de ce trebuie să semnăm această declaraţie care ni se pune în mapă. Este o declaraţie despre nimic.
- Avem lege, de ce să suprareglementăm?
- OTV a fost scos de pe ecranele din România pentru că nu s-au plătit nişte amenzi, nu pentru felul în care a făcut presă.
Claudiu Saftoiu, TVR:
- În televiziunea publică lucrurile au început să se urnească. Restructurarea a luat sfârşit la modul formal, urmează implementarea unor noi fluxuri de producţie şi financiare
- Am trecut din iulie până acum prin câteva campanii electorale în urma cărora, în rândul organismelor internationale, s-a constatat ca televiziunea publica a avut un comportament civilizat, nepărtinitor
- Nu cred ca exista presa proasta sau buna, ci doar jurnalisti buni si non-jurnalisti
- Regulile meseriei sunt respectate la televiziunea publica.
- Ce le mai oferim noi astazi telespectatorilor? In ceea ce ma priveste, cred ca azi varsta presei romanesti are cei 23 de ani de dupa revolutie. O presa tranzitorie catre una mai buna, iubita de telespectatori.
- Presa ramane un reper pentru telespectatori. Nu inseamna ca avem o relatie univoca, ci una bilaterala
- M-am intrebat intotdeauna de ce audientele foarte mari ale unor emisiuni se bazeaza pe un tip de relationare lipsita de responsabilitatea rezultatului final. Cine e de vina, cel care pune sare si piper sau cel care seara, obosit, asista la aceasta transfuzie de non-presa.
Rasvan Popescu, CNA –
- Rostul acestei întâlniri ar trebui să fie o acţiune comună. Cuvântul cheie ar trebui să fie „împreună” şi de aici şi declaraţia care v-a fost propusă. S-a vorbit de presiunea banilor, este o paiţă care are sub 200 de milioane de euro, asta creează o presiune pe posturi, o luptă acerbă pentru audienţă.
- Nu suntem la priveghi aici. Mi se pare că media românească este cât se poate de vie, de diverse şi discuţia de astăzi poate să probeze acest lucru.
- CNA încearcă şi în materie de reglementare să ţină pasul cu evoluţia media. Tocmai s-au pus pe masă nişte proiecte de modificare a codului audiovizual.
- Poate că şi aici împreună vom găsi soluţie de reglementare care să aducă veniuri suplimentare în televiziune.
- Titlul nu respectă conţinutul materialului, breaking news-ul nu e braking news. Acestea sunt lucruri care trebuie reglementate din interiorul breslei.
Comentarii