Sorin Roşca Stănescu, la o dezbatere despre schimbarea Legii audiovizualului: Curând, vom interzice televiziunii publice să mai primească publicitate

ACTUALIZARE. Sorin Roşca Stănescu a spus că Legea de organizare şi funcţioare a televiziunii publice va fi modificată, până la finalul acestui an, astfel încât Televiziunea Română "să nu mai poată beneficia de publicitate, după modelul BBC"  

Sorin Roşca Stănescu, senator PNL, a declarat, în cadrul unei dezbateri care a avut loc astăzi la Parlament pe tema schimbării Legii audiovizualului, că este nevoie de o dezbatere intensă privind criteriile de desemnare a membrilor CNA, activitatea instituţiei, acordarea şi ridicarea licenţelor de televiziune, protejarea minorilor, comportamentul jurnaliştilor şi alte aspecte din spaţiul audiovizual.

Acesta a mai spus în cadrul dezbaterii că “în curând vom interzice televiziunii publice să mai primească publicitate”. Asta ar presupune şi modificarea legii de organizare şi funcţionare a Televiziunii Române. Sorin Roşca Stănescu a precizat că "există deja un consens în comisia din Senat pe această temă".

La finalul dezbaterii de astăzi de la Parlament, Sorin Roşca Stănescu a oferit câteva explicaţii pentru presă legate de interzicerea publicităţii la TVR.

"Mai mulţi colegi, cred că toţi din Comisia pentru Cultură din Senat, intenţionăm să facem un act normativ astfel încât televiziune publică să nu mai poată beneficia de publicitate, după modelul BBC. E o televiziune publică, emisiunile nu trebuiesc întrerupte prin publicitate. Televiziune publică primeşte bani, inclusiv de la telespectatori, cum bine ştiţi, astfel încât nu ar trebui să mai aiba nevoie de publicitate. În acest moment, teleiziunea publică încasează circa opt milioane de euro pe an. Nu este o sumă foarte mare, dar este o sumă extrem de necesară dacă ne gândim că ea poate fi redirecţionată în piaţa, către televiziunile comerciale, care au mult de suferit în această perioadă de criză sub aspect financiar", a spus senatorl PNL Sorin Roşca Stănescu.

Acesta a mai precizat că modificarea legii de organizare şi funcţionare a Televiziunii Române "nu are legătură cu discuţii pe care le-am purtat astăzi, eu doar am menţionat acest aspect pentru că la un moment dat a fost o discuţie legată de televiziunea publică. Cred că asta se va întâmpla anul acesta".

Narcisa Iorga, membru CNA, s-a declarat pentru schimbarea legii de organizare şi funcţionare a TVR în sensul eliminării publicităţii de pe posturile publice. Aceasta a mai spus că printre propunerile sale se numără şi eliminarea principiului must-carry în privinţa posturilor comerciale.

"Este o ingerinţă în politica economică concurenţială. Prin această reglementare, în momentul de faţă, obligăm nişte societăţi comerciale să transmită nişte programe care reprezintă un produs comercial al altor societăţi comerciale. Eu propun ca acest principiu să se aplice doar televiziunilor publice", a spus Narcisa Iorga, membru CNA.

Cristina Trepcea, alt membru CNA, este de părere că este nevoie de o reglementare care să oblige televiziunea publică să fie "diferită de televiziunile comerciale" în privinţa publicităţii.

"Televiziunea publică nu are voie decât la opt minute de publicitate pe oră şi nu are voie, chipurile, să rupă emisiunile cu publicitate, dar a făcut tot felul de alte invenţii. Nu se deosebeşte cu nimic (n.r. de televiziunile comerciale). Televiziunea publica merge la masa de publicitate de pe piaţă şi concurează cu televiziunile comerciale şi sunt o grămadă de nenorociri care decurg din această atitudine. Eu cred că dacă vream să modificăm ceva în lege trebuie să ne gândim să ne ocupăm de interesul public şi să obligăm cumva prin lege", a spus Trepcea.

La discuţie au participat senatori şi deputaţi, ministrul educaţiei, Remus Pricopie, reprezentanţi ai societăţilor de cablu, ai radiodifuzorilor, membri ai organizaţiilor societăţii civile, precum şi membrii CNA (Narcisa Iorga, Răsvan Popescu, Cristina Trepcea, Christian Mitielu). .

Ideile prezentate la dezbaterea de astăzi, dar şi la alte discuţii care au fost organizate la Cluj, Iaşi, Constanţa şi Târgovişte, vor contribui la redactarea unui nou text de lege. Proiectul de act normativ care va rezulta va fi prezentat, potrivit lui Sorin Roşca Stănescu, şi Uniunii Europene, înainte de a-l înainta parlamentului României.

Când va ajunge proiectul de lege propus de Sorin Roşca Stănescu în Parlament?

Cam în cât timp să ne aşteptăm la un proiect, cât timp vă va lua să îl elaboraţi?

Sorin Roşca Stănescu, pentru presă: "În cele cinci dezbateri am strâns material şi am scris material cam de 10 ori mai mult decât va fi probabil legea. Acum este momentul, împreună cu consilierii mei, să prelucrez acest document care este de fapt însumarea unor idei foarte interesante, care au venit din direcţia tuturor celor interesaţi. În circa două săptămâni vor fi gata tezele noii legi, teze pe care le voi pune la dispoziţia tuturor celor cu care am dialogat, din Bucureşti şi din ţară. Aştept într-o săptămână de la dânşii observaţii, apoi încă o săptămână pentru a veni cu o formă cvasi-definitivă. Această formă cvasi-definitivă a tezelor din nou o trimit tuturor, apoi încep să transcriu legea, acela va fi momentul cel mai uşor. Scrierea legii în sine după ce am convenit asupra tezelor va fi o munca uşoară şi va mai dura probabil două săptămâni, apoi, înainte de a o depune la Parlament, voi mai face o rundă de consultări. Probabil într-o lună şi jumătate sunt în măsură să pun legea în Parlament.

Din discuţiile pe care le-aţi avut până acum, ce necesită o modificare urgentă?

Sorin Roşca Stănescu: "Un lucru extrem de important este reprezentat de instrumentele legale, legislative, prin care putem să asiguram independenţa totală a caselor de presă, prin care garantăm secretul sursei, prin care garantăm clauza de consţiinţă. Astea sunt lucruri extrem de importante, modalităţile prin care oprim orice formă de cenzură. Aţi văzut din dezbateri că există forme indirecte de cenzură, foarte multe, prin constrângeri economice, prin acte legislative, prin legi s.a. Apoi distincţia între interesul public şi interesul publicului este foarte important de făcut prin lege şi într-adevăr trebuie să protejăm telespectatorii şi mai ales tinerii şi copiii.

Fragmente din discuţiile purtate la dezbaterea "Să schimbăm împreună Legea Audiovizualului"

Sorin Roşca Stănescu:

S-a vorbit mult despre următoarele aspecte: alegerea membrilor CNA, despre cum sunt desemnaţi, numărul lor, modul în care lucreaza acest organism, cvorum, actviitatea paralizata din motive politice, acordarea licenţelor, ridicarea lor, sancţiuni, echidistanţa moderatorilor, identificarea proprietarilor de televiziuni, pachetul de programe obligatoriu care cuprinde mai multe programe decât alte state din UE, protejarea minorilor, comportamentul televiziunilor şi regulile CNA în campaniile electorale, actiunile CNA taxate drept interventii politice.

Răzvan Dumitrescu, Antena 3:

Noi, televiziunile, împrună cu CNA-ul ar trebui să facem un peisaj media mai salubru. Accentul nu trebuie pus asupra CNA-ului, ci la modul cum ne referim la presă şi la principiul inviolabil al libertătii de exprimare. Presa este cea mai lovită ramura a industriei.
Aici este cea mai mare concurenţă, lucrurile stau foarte prost, iar autorităţile reglementează impotriva presei. Nu am văzut vreo dezbatere despre cum autorităţile vor să slaveze presa. În Franţa şi în alte ţări aşa se întâmplă. Noi aşteptam o reacţie fermă din partea parlamentului la adresa acestei legi care îngrădeşte libertatea de exprimare.

E foarte ciudat ca o autoritate în audiovizual să nu poată fi decât spectator. Stai şi te întrebi dacă e normal ca peste o legea a audiovizualului şi un organism care reglementează audiovizualului să vină alta lege şi să-i spună ce să se întâmple cu o licenţa.

Ar fi foarte util să existe o clarificare mai mare în lege în legătură cu reglementările pe care autoritatea le poate aplica. Noi, ca presa, avem acum mai multe categorii de jurnalişti, jurnalistii din audiovizual care sunt supusi unor reglementari şi jurnaliştii din presa scrisă şi online care nu sunt supuşi acestor regl. Din start este o discriminare. Ne gândim să schimbăm şi aceste lucruri sau le lasam aşa cum sunt acum, după 23 de ani de democraţie?

Christian Mititelu, membru CNA:

Am să pornesc de la ce a spus Răzvan Dumitrescu, ca ar exista doua tipuri de jurnalisti. Există un bun motiv pentru asta, un ziar îl poate deschide oricine, iar pentru o televiziune există un concurs, este o concurenţă, se concesioneaza o frecvenţă pe o perioadă de 9 ani, sunt mai mulţi care aspiră la acest lucru. Deţinătorul trebuie să exploateze licenţa în baza unor norme.

Aş vrea o reechilibrare a legii, astfel încât articolele privind informarea obiectivă să fie aplicate cu mai multă uşurinţă şi cea care se refera la pluralism, un pluralism al opiniilor.

Aş vrea să fiu garant, dar legea mă împiedică, sau în alte situaţii nu am instrumentele necesare. Legea prezintă nişte lacune, exemplu: legea nu prevedea explicit că nu ai voie să organizezi un partid politic într-o televiziune. Mie mi se pare un abuz. În interesul publicului acest lucru trebuia oprit mai devreme.

Gyerko Laszlo - Consilier de concurenţă:

"Domeniul audiovizualului este un domeniu esenţial pentru Consiliul Concurenţei. În ultima perioadă avem tot mai multe plângeri în acest domeniu. Noi am fi dorit să vem ceva în scris pentru că una dintre funcţiile Consiliuui Concuenţei este să dea un aviz pe un anumit text, condiţia pentru acest aviz fiind ca respectivul text să nu conţină elemente anticoncurentiale."

Narcisa Iorga, membru CNA:

"Spre deosebire de cei de aici, nu consider rea actuala Lege a audiovizualului aşa cum nu consider autoritatea pe care o reprezentăm o insituţie rea şi în conflict cu interesul radiodifuzorilor. Astăzi se împlinesc cinci ani de când am fost numită membru în CNA de către Parlament. Legea are anumite lacune dar nu este o lege rea. În legea audiovizualului nu există sancţiuni pentru cei care aduc atingeri libertăţii de exprimare. CNA, prin Codul audiovizualului nu a făcut altceva decât să puna în acord Legea cu Codul deontologic al jurnalistului (al Cluului Român de Presă).

Art. 82 din Lege, referitor la pachetul must-carry, consider că este depăşit. A fost benefic la începutul dezvoltării pieţei din România, este o ingerinţă în politica economică concurenţială. Obligăm să transmită nişte programe care reprezintă un produs comercial al altor societăţi comerciale. Eu propun ca acest principiu să se aplice doar televiziunilor publice."

Răsvan Popescu, membru CNA:

"Nu cred că trebuie să ne temem de numărul membrilor CNA, sunt ţări care au mai puţini, tări care au mai multi membrii. Eu aici nu aş interveni. S-a discutat crearea unui fond din amenzi pentru subvenţionarea unor proiecte culturale pentru televiziunii, practic banii din amenzi se vor întoarce astfel la televiziunile care fac emisiuni culturale."

Ion M Ioniţă, senior-editor Adevărul:

"Puterea politică cenzurează o instituţie media prin faptul că este în starea de insolvabilitate. Este un lucru cutremurator, dacă UE ar şti acest lucru... Nu văd reacţii, aveţi în fişa posului să ne apăraţi pe noi. Despre ce discutăm, câţi membri să fie în CNA? O să ajungeţi să nu aveţi pe cine reglementa, vor rămâne televiziunea publică şi postul celui care este la guvernare."

Mădălin Voicu, deputat PSD:

"Domnul Ioniţă are dreptate, una este insolvenţa şi altele sunt motivele ridicării licenţei. Nu sunt de acord că guvenul este vinovat de această chestiune, putem să vorbim de o persoană care are nume de vier. CNA, ca instituţie, nu că ar trebui să îi rugăm să verifice cât de prfesionişti sunt alţii în media, ci au obligaţia, mai ales, de a ne demonstra cât de activi şi obiectivi dar şi disciplinaţi şi severi sunt. Este inadmisibil felul în care se vorbeşte limba română. În proporţie de două treimi ceea ce se vede la televizor sunt chiloţării, într-un mod plastic, nu se poate să hrănim o populaţie cu astfel de lucruri. Acele televiziuni fac o bişniţă, nenorocirea este că acele emisiuni se vând. Să aveţi reacţii imediate la tot ce se poate intampla toxic, aveţi obligaţia de a gândi lucrurile echilibrat, nu pentru unul mumă, pentru altul ciumă."