ProSport, la ultimul număr

ProSport a avut astăzi ultima apariţie, în varianta cotidiană, ziarul rămânând pe online şi cu un supliment săptămânal în Ziarul Financiar. Ca urmare a trecerii pe online, publicaţia şi-a transformat prima pagină a ultimului număr într-un home page de site.

În interiorul ziarului au semnat Ovidiu Ioaniţoaia, cel care a fondat ProSport alături de Adrian Sârbu, dar şi Dorin Chioţea, fost redactor-şef după plecarea echipei Tolontan.

Ovidiu Ioaniţoaia: „În 1997, când am fondat ProSportul împreună cu Adrian Sârbu, ne-am propus să facem un ziar modern, destupat, occidental (...). Mărturisesc că decizia lui Adrian Sârbu de a-l transforma în suplimentul săptămânal al Ziarului Financiar m-a prins nepregătit. Circula zvonul, dar am sperat că el nu se va adeveri, că Adrian Sârbu va găsi soluţii pentru a nu duce cotidianul de sport de pe hârtie în digital. N-a vrut ori n-a putut, înclin mai degrabă spre prima variantă, de-acum contează mai puţin.”

Din editorialul lui Ovidiu Ioaniţoaia:

• „În 1997, când am fondat ProSportul împreună cu Adrian Sârbu, ne-am propus să facem un ziar modern, destupat, occidental. Pe parcursul a 6 ani am reuşit, dar nu cât am visat. Asta deoarece, pe lângă noutăţile aduse, ProSportul va cădea şi el, cum va păţi şi Gazeta, în capcana tabloidizării. A facilului, a derizoriului, a comodului.”
• „Nu-mi asum în întregime o schimbare pe care unii au ridicat-o chiar la rangul de trădare, însă trebuie că a fost şi vina mea. Mă mai alină gândul că nu doar oamenii sunt sub vremi, ci şi ziarele, care încearcă să ofere publicului cam ce cred şefii lor că aşteaptă acesta să primească. Din păcate, de la un timp calculele nu se mai potrivesc defel, subiectul ar merita dezbătut mai amplu, din care pricină presa şi publicul au ajuns despărţite de o prăpastie ce se lărgeşte văzând cu ochii. Fiecare merge pe drumul lui şi ele se intersectează din ce în ce mai rar.”
• „Mărturisesc că decizia lui Adrian Sârbu de a-l transforma în suplimentul săptămânal al Ziarului Financiar m-a prins nepregătit. Circula zvonul, dar am sperat că el nu se va adeveri, că Adrian Sârbu va găsi soluţii pentru a nu duce cotidianul de sport de pe hârtie în digital. N-a vrut ori n-a putut, înclin mai degrabă spre prima variantă, de-acum contează mai puţin. Istoria s-a scris.”

Din editorialul lui Dorin Chioţea:

• Nu vreau să dau nume. Le găsiţi în colecţia ziarului, încă de la primul exemplar tipărit în 1997, acela cu „Dinamo ia tot" pe copertă, Prosport a făcut istorie şi a însemnat inovaţie, a fost un loc unde libertatea de exprimare s-a simţit în largul ei. A fost o şcoală de viaţă şi rămâne o arhivă mentală de experienţe formidabile, de cunoaştere, de riscuri asumate.
• Toţi oamenii aceştia au muncit. Din greu. Uneori crâncen, mai mereu până târziu în noapte. Pe salarii mici, făcând cu dificultate faţă unor cheltuieli mari. Tot timpul uitând să mănânce sau mâncând pe unde apucau. Merdenelele cu brânză şi băuturile acidulate le-au fost hrana şi băutura ani în şir.
• Au stat mai mult la lucru decât au făcut-o cu şi pentru familiile lor, destule destrămate din motive legate de serviciu. Şi-au văzut copiii crescând fără să ştie cum, şi-au văzut părinţii plecaţi dintre noi fără să realizeze cum de timpul a trecut, şi-au văzut week-end-urile tinereţii lor irosite - sau investite - în pasiunea pentru sport. Dar au fost fericiţi, mereu şi mereu, considerându-se norocoşi că sunt plătiţi pentru a-şi face o plăcere. Şi că sunt mulţumiţi să practice cea mai frumoasă meserie din lume: cea de reporter sportiv.
• Toţi aceşti colegi de breaslă sunt parte din masa eroilor anonimi de zi cu zi, eroi necunoscuţi care fac România să meargă. Mă înclin în faţa lor şi sunt fericit că nu dispar.