Ce spune Tribunalul Bucureşti în cazul procesului dintre Mălin Bot şi Antena 3, Mircea Badea, Mugur Ciuvică şi Radu Tudor, în care primul trebuie să primească despăgubiri de 6.000 de euro.
„Expresiile jignitoare folosite de cei trei pârâţi consituie o ingerinţă în dreptul reclamantului la respectarea demnităţii”, este una dintre concluziile din motivarea Tribunalului Bucureşti, publicată recent.
Decizia nu este însă definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel.
Tribunalul i-a dat câştig de cauză lui Mălin Bot după ce jurnalistul a fost jignit în repetate rânduri la Antena 3 de Mircea Badea, Mugur Ciuvică şi Radu Tudor. Cei trei au spus despre Mălin Bot, printre altele, că face „propagandă nazistă” şi că „este o persoană insalubră”.
Vizată a fost emisiunea din 21 februarie 2016 şi grupajele de ştiri de a doua zi, când injuriile au fost reluate.
„Se remarcă scopul preponderent de denigrare a reclamantului, prin repetarea difuzării pe acelaşi post de televiziune, a doua zi, a informaţiilor injurioase”, a concluzionat instanţa Tribunalului Bucureşti.
Mălin Bot, pentru Paginademedia.ro:
„O să fac apel pe valoarea sumei. Instanţa a motivat în mod corect, că o sumă mai mare duce la o autocenzură a pârâţilor jurnalişti persoane fizice, însă noi avem acolo şi un pârât persoană juridică, Antena 3. O să solicit în apel majorarea sumei în privinţa pârâtului Antena 3.
Indiferent ce suma va decide instanţa, o voi folosi pentru publicitate online ca să mediatizez motivarea sentinţei şi procedura prin care am câştigat acest proces, astfel încât oricine mai este denigrat de ei să folosească precedentul meu ca model.
În condiţiile în care CNA-ul nu funcţionează cred că justiţia chiar este o soluţia.”
Din motivarea procesului Mălin Bot - Radu Tudor - Mircea Badea - Mugur Ciuvică - Antena 3:
- Din analiza jurisprudenţei Curţii, rezultă că limitele admisibile sunt mai ample faţă de un om politic, vizat în această calitate, decât faţă de un simplu particular: spre deosebire de acesta din urmă, omul politic se expune în modinevitabil şi conştient unui control strict al faptelor şi afirmaţiilor sale atât din partea ziariştilor cât şi a masei cetăţenilor. El, prin urmare, să dea dovadă de o mai mare toleranţă.
- În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului se acordă presei un rol indispensanil de „câine de pază” într-o societate democratică, cu menţiunea că, deşi presa nu trebuie să depăşească anumite limite, ţinând în special de protecţia reputaţiei şi a drepturilor celuilalt, totuşi, îi revine sarcina de a comunica, pentru îndeplinirea sarcinilor şi responsabilităţilor sale, informaţii şi idei asupra unor chestiuni politice, precum şi asupra altor subiecte de interes general.
- Limbajul utilizat de pârâţii Radu Tudor, Mircea Badea şi Mugur Ciuvică în cadrul emisiunii Punctul de întâlnire din 21 februarie 2016 şi în grupajele de ştiri de a doua zi, la adresa reclamantului, a avut caracter injurios.
- Radu Tudor l-a numit pe acesta „clonă a KGB-ului finanţată de banii negri ai mafiei băsiste”, „individ absolut insalubru din toate punctele de vedere şi uman, şi profesional, şi de orientare, oribil”, „mizerabil”, „băsist”, l-a acuzat că „a pus pe hârtie teoria băsistă potrivit căreia pensionarii sunt nişte asistaţi social şi trebuie încet, încet să iasă din sistem”, că transmite „nişte mesaje de tip nazist”, din cauza „intoleranţei faţă de pensionari”.
- Pârâtul Mircea Badea a afirmat despre reclamant că „urăşte atât de mult oamenii trecuţi de o anumită vârstă, oamenii în vârstă, îi detestă, urăşte atât de mult asta cu bătrâneţea, încât, creştineşte, îi doresc să nu apuce” şi a afrimat despre reclamat că susţine teoria băsistă şi teoria nazistă, referindu-se la atitudinea critică a reclamantului faţă de participanţii vârstnici de la mitingul de susţinere a trustului INTACT.
- Tribunalul reţine că expresiile jignitoare folosite de cei trei pârâţi consituie o ingerinţă în dreptul reclamantului la respectarea demnităţii, ca o componentă a dreptului la viaţă privată. Pârâţii susţin că această ingerinţă a fost justificată de respectarea dreptului la liberă exprimare, încadrându-se în limitele criticii admisibile, în baza art 75 Cod Civil şi art 8 paragaraf 2 CEDO.
- Trebuie avută în vedere şi calitatea de jurnalişti a pârâţilor, aspect care permite o doză mai mare de exagerarare în limbajul folosit, dar presupune totodată şi o mai mare responsabilitate faţă de consecinţele vătămătoare ale afirmaţiilor făcute public.
- În egală măsură, calitatea de jurnalist a reclamantului impune o acurateţe mai mare în informaţiile şi opiniile exprimate la adresa sa. Prin activitatea reclamantului, acesta diseminează infromaţii publicului larg, astfel că orice atingere adusă reputaţiei sale personale şi profesionale este de natură să-i afecteze credibilitatea în rândul publicului.
- Împrejurarea că nu i s-a dat posibilitatea reclamantului să-şi spună punctul de vedere în emisiunea din 21 februarie 2016, cu privire la opiniile discriminatorii pe care le-ar fi exprimat, reprezintă un element obiectiv care conturează atitudinea subiectivă a pârâţilor de a urmări preponderent denigrarea reclamantului, şi mai puţin informarea corectă a telespectatorilor.
- Se remarcă scopul preponderent de denigrare a reclamantului, prin repetarea difuzării pe acelaşi post de televiziune, a doua zi, a informaţiilor injurioase.
- Pârâţii şi-au exercitat în mod abuziv dreptul la liberă exprimare, producând cu reacredinţă vătămarea dreptului la demnitate al reclamantului.
- Prin prisma acestor elemente, suma de 250.000 de euro este de natură a constitui o îmbogăţire fără temei pentru reclamat şi ar fi de natruă să limiteze în mod nejustificat dreptul la liberă exprimare al pârâţilor, mergând până la însăşi negarea acestui drept. Tribunalul apreciază că 2000 de euro în sarcina fiecărui pârât este suficientă pentru a restabili echilibrul încălcat între cele două drepturi aflate în concurs: dreptul reclamantului la respectarea demnităţii şi dreptul pârâţilor la liberă exprimare.
- Tribunalul apreciază că este justificată cererea de obligare a pârâtei Antena 3 să redea dispozitivul prezentei hotărâri, în termen de o lună de la rămânerea sa definitivă, în cadrul emisiunii Punctul de întâlnire şi a buletinelor de ştiri pe parcursul unei zile.
De unde a pornit totul
- Un editorial scris de Dan Tăpălagă pe 19 februarie 2016, cu titlul "Multumim, Antena 3!"
- Un articol semnat de Mălin Bot, pe 22 februarie 2016, cu titlul "Mineriada lui Voiculescu a eşuat în faţa valului uriaş de dezaprobare care l-a lovit pe Klaus Iohannis"
- O poză postată de Mălin Bot pe Facebook, cu descrierea "Quod erat demonstrandum - 'Mircea Badea şi publicul lui. Cu plasa de MEDICAMENTE şi PUMNUL încleştat, în Piaţa Constituţiei'". Imaginea apare şi în acest articol semnat tot de Mălin Bot, din data de 21 februarie 2016.
Comentarii
Aia cu familia traditionala care privesc si in somn la antene, nu au pic de bun simt?
Cum sa nu discerni in acest caz faptul ca antenele sunt o *** !
Uitati-va la Radu Tudor!!! Ati citi Oliver Twist? Intendentul Bumble, *** era desenat in carte si avea aceleasi trasaturi cu asta!