SONDAJ. Cote dramatice de neîncredere! Românii şi mai ales tinerii nu cred nici ştirile TV, nici pe cele online. Cei în vârstă au altă percepţie

SONDAJ. Diferenţe majore între cum văd tinerii din România şi persoanele mai în vârstă ştirile TV, dar şi pe cele din online. Cote de încredere dramatic de scăzute şi pentru ştirile de pe TV, dar şi pentru ştirile din online. Şi mai mici pentru Facebook şi alte reţele sociale.

Oricum, ce dau posturile de televiziune se "bucură" de o credibilitate scăzută în general: 60% spun că nu cred ce văd la TV! Adică doar unul din trei români are încredere în ce vede pe micul ecran.

Şi dintre aceştia, cei mai mulţi care le cred sunt în vârstă. Persoanele în vârstă sunt majoritare şi în publicul posturilor TV în general, şi a celor de ştiri în special.

Tinerii cu un nivel de educaţie mai ridicat privesc însă cu îndoială ştirile date de televiziuni.

Tendinţa se observă şi în online, unde procentele de încredere sunt şi mai dramatice! Aproape 70% dintre români nu cred ce citesc pe site-urile de ştiri. Adică 2 din 3 români nu au încredere în aceste surse!

Şi aici sunt diferenţe pe categorii de vârstă. Deşi tinerii sunt mai conştienţi că sunt bombardaţi de ştiri false decât persoanele în vârstă, tot tinerii sunt cei care cred cel mai puţin în ceea ce văd pe paginile oficiale ale canalelor mass-media.

Pentru reţele sociale, acolo unde se împrăştie cele mai multe teorii ale consipraţiei, "barometrul" (ne)încrederii se duce spre maximum: 75% dintre români, trei sferturi adică, nu au încredere în Facebook, Instagram, Youtube sau TikTok.

Rezultatele de mai sus sunt explicabile, câtă vreme românii sunt de părere că au fost expuşi la multe ştiri false şi dezinformări în online, în ultimele luni.

Datele sunt obţinute în urma unui sondaj de opinie numit „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” şi realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield.

Principalele concluzii ale sondajului de opinie sunt:

- 55% dintre oamenii care au participat la sondaj sunt de părere că, în foarte mare şi mare măsură, au fost expuşi în ultimele luni la ştiri false. 42,6% spun că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc, iar 2,5% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

Analiza socio-demografică: persoanele sub 44 de ani, cu un nivel de educaţie mai ridicat, au fost de părere că sunt expuşi la ştirile false, iar cei de peste 45 de ani cu nivel de educaţie mai scăzută au răspuns contrar.

- 58,3% dintre cei chestionaţi consideră că unele state susţin acţiuni de propagandă şi dezinformare în România în foarte mare şi mare măsură, iar 32,2% că acest lucru se întâmplă în mică măsură sau foarte mică măsură, iar 4,8% deloc. Nu ştiu sau nu răspund - 4,7%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că unele state susţin acţiuni de propagandă şi dezinformare în România în foarte mare şi mare măsură mai ales persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educaţie mai ridicată şi care locuiesc în Bucureşti şi folosesc reţelele sociale.

- 24% dintre români sunt de părere că Rusia este principala ţară care răspândeşte ştiri false în România. Uniunea Europeană se clasează pe locul doi cu 18,5% dintre răspunsuri, urmată de China (14,8%), Ungaria (9,2%), SUA (9,2%) şi Germania (3,3%). 19,4% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Rusia este principala ţara care susţine acţiuni de propagandă cu precădere în opinia următoarelor categorii socio-demografice: bărbaţii, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani şi cei peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare.

- 36,3% dintre români au încredere în informaţiile difuzate pe posturile TV, iar 60,7% nu au încredere, iar 3% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele mai în vârstă au încredere în informaţiile difuzate pe TV, iar tinerii cu nivel de educaţie ridicat nu cred în ştirile de pe TV.

- 21,8% dintre români au încredere în paginile de internet ale canalelor mass-media, iar 67,6% nu au încredere. 10,7% nu au răspuns.

Analiza socio-demografică: Bărbaţii, cei cu vârsta sub 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie mai ridicat, utilizatorii de reţele sociale au o încredere mai ridicată în paginile de internet ale canalelor mass-media decât celelalte categorii. Tind să nu aibă încredere în informaţiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media: persoanele sub 44 de ani, locuitorii din regiunea Nord Vest.

- doar 15,8 români spun că au încredere în informaţii citite sau primite pe reţele sociale (Facebook, Instagram, Youtube, TikTok), iar 74,1% nu au încredere. 10,1% nu ştiu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Încrederea în informaţiile primite pe reţele sociale este, în medie, mai mare în rândul următoarelor categorii: cei cu vârsta între 45 şi 59 de ani, locuitori din urbanul mic. Sunt neîncrezători în informaţiile primite pe reţele sociale mai ales: tinerii, cei cu educaţie superioară şi cu un venit mai ridicat, locuitori din Bucureşti şi din urbanul mare, utilizatorii de reţele sociale.

- 40,6% dintre români au încredere în informaţiile difuzate de posturile de radio, iar 44,9% nu au încredere. Nu ştiu sau nu răspund 14,5%.

Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informaţiile difuzate de posturile de radio sunt cu precădere: bărbaţi, persoane mai în vârstă, cu un nivel de educaţie mai scăzut, locuitori din Bucureşti sau din urbanul mare, persoane care nu utilizează reţele sociale. Tind să nu aibă încredere în informaţiile difuzate de posturile de radio mai ales: bărbaţii, tinerii, cei cu educaţie mai ridicată.

Prezentarea grafică a acestui sondaj poate fi vizualizată AICI.

Sondajul a fost „comandat” de tink-tank-ul „Srategic Thinking Group” în cadrul unui proiect de cercetare al The German Marshal Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Sondajul s-a realizat în perioada 1- 12 martie 2021, fiind împărţit în patru capitole. Al patrulea capitol a fost dedicat percepţiei populaţiei cu privire la ştirile false şi dezinformările din online.

METODOLOGIE

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.