Realitatea Plus a atras patru amenzi pentru emisiuni difuzare în luna decembrie. În ultimele două şedinţe, CNA a avut de vizionat 44 de fragmente de emisiuni după ce a primit zeci de reclamaţii de la telespectatori, dar şi autosesizări ale Consiliului. După ore întregi de vizionare, forul a decis să sancţioneze postul cu patru amenzi şi o somaţie, pentru numeroase încălcări. Este vorba despre amenzi ce totalizeză 40.000 de lei pentru numeroase emisiuni din luna decembrie.
Sancţiunile s-au împărţit astfel:
-
5.000 de lei amendă pentru o emisiune din 12 decembrie, după ce Realitatea Plus a preluat de la TVR un reportaj, difuzat în septembrie, realizat de Adelin Petrişor în Congo, despre Horaţiu Potra. Anca Alexandrescu a acuzat postul public şi pe Adelin Petrişor că ar fi făcut PR-ul lui Horaţiu Potra.
Anca Alexandrescu a afirmat: „Eu am informaţii din interior şi nu vreau să creez probleme oamenilor de acolo din TVR, că domnul Adelin Petrişor, de fapt, a făcut un serviciu unor forţe speciale pentru care face PR, să facă acest reportaj ca să-i ajute. Atâta spun, atâta spun, pentru că altfel trebuie să explice”; „Pentru că, în luna septembrie, domnul Adelin Petrişor, pentru cunoscători, cu cine lucrează şi al cui este jurnalistul Adelin Petrişor, cui face PR, că la asta mă refer, nu mă refer la altceva. S-a dus tam-nesam în Congo să facă un reportaj despre domnul Horaţiu Potra”;
- 5.000 de lei amendă pentru un fake news despre Cătălin Tolontan. Este vorba despre o ştire din 20 decembrie, la câteva zile după ce Cătălin Tolontan a scris pe HotNews că Realitatea Plus, deşi a crescut în audienţă, foarte mulţi clienţi publicitari s-au retras la postul de ştiri. Realitatea Plus a sărit la „atac” spunând că tatăl jurnalistului ar fi avut legături cu securitatea.
Pe post au fost prezentate două imagini total diferite cu persoane despre care s-a spus că ar fi tatăl lui Tolontan. Mai mult, în cadrul materialului a fost difuzat şi un interviu luat pe stradă cu un domn pensionar prezentat drept tatăl lui Tolontan, pe care jurnalista Realitatea Plus l-a întrebat despre trecutul său în „vechea Securitate”, moment în care, respectiva persoană a răspuns: „Eu? Eu nu, doamnă, eu am fost la o ţesătorie, muncitor”. Cazul a ajuns pe masa CNA după ce un cetăţean a făcut o reclamaţie spunând că tatăl său a fost prezentat în mod fals de Realitatea Plus drept tatăl jurnalistului Cătălin Tolontan.
-
10.000 de lei amendă pentru repetatele apelative ale Ancăi Alexandrescu „Marş, mă!”, „Marş, javrelor!”, „Javrelor”, în emisiunile difuzare în datele de 4, 5, 6, 9 şi 11 decembrie. .
-
20.000 de lei pentru campania de victimizare pe care Realitatea şi-a făcut-o pe 20 decembrie în ziua în care a decis să pună în aplicare decizia CNA de a suspenda emisia pentru 10 minute. Deşi a dat impresia că CNA abia luase decizia, suspendarea emisiei fusese decisă de mai bine de un an şi jumătate.
- O somaţie pentru o ştire despre o soluţie de „fumat alternativ”, în care au fost prezentate interviuri, de la un eveniment numit E-Cigarette, cu reprezentanţi ai producătorului de ţigări BAT.
Dacă în cazul Tolontan, a atacurilor la CNA şi somaţiei pentru promovarea fumatului CNA a votat în unanimitate sancţiunile, celelalte două amenzi nu au autras votul tuturor membrilor. Georgică Severin şi Lucian Dindirică s-au opus amenzilor pentru atacurile Realitatea la TVR şi pentru apelativele de „marş” şi „javrelor”, folosite de Anca Alexandrescu în numeroase emisiuni.
Discuţii aprinse la CNA despre apelativele de „Marş” şi „Javrelor”. Un membru CNA ar vrea şi o părere de la un „profesor de facultate”
Este sau nu „marş” şi „javră” un limbaj potrivt pe TV? În timp ce unii membri au catalogat ca inacceptabil un astfel de limbaj, alţi membri au considerat că, deşi de nerecomandat un astfel de limbaj, este vorba despre „opinii”.
Redăm în continuare o parte dintre discuţiile membrilor cu reprezentantul postului:
Ioan Georgescu, avocatul Realitatea Plus:
Am sesizat că în cadrul unor emisiuni a fost folosit acest apelativ, însă folosirea nu se referă sau cei care au folosit acest cuvânt nu s-au referit la anumite persoane. Cuvântul javră evidenţiază o critică la o anumită modalitate în care anumiţi subiecţi s-ar fi comportat în opinia moderatorului. Deci o analiză critică, nu este un apelativ adresat cuiva.
Dorina Rusu, membru CNA:
„Marş, mă! Marş, mă! Marş, mă” e tot o analiză critică?
Ioan Georgescu:
Am impresia că e preluat de undeva asta cu marş, mă, dar nu ştiu exact de la cine.
Vasile Băneascu:
Din folclorul poporului.
Ioan Georgescu:
„Ce pot să spun este că emisiunile politice şi de dezbatere sunt un spaţiu în care se permit exprimări polemice şi chiar dure atâta timp cât nu depăşesc limita incitării la ură. În cadrul emisiunii moderate de Anca alexandrescu, pe lâ ngă faptul că a fost folosit acest cuvânt, mai departe nu a incitat la ură, nu a incitat la violenţă, astfel încât depăşirea acestei limite e o depăşire minimă. Adică cuvântul folosit marş, mă, nu mi se pare că ar influenţa în vreun fel publicul telespectator”
Vasile Bănescu, membru CNA:
Mă iertaţi că intervin. Dacă noi v-am spune dvs aceste cuvinte, le-aţi lua ca pe un compliment, ca pe un alint, ca pe o felicitare pentru ceea ce faceţi în virtutea libertăţii pe care o aveţi. Cum credeţi că percepe cineva situat în afara poporului, pentru că deja viziunea dihotomică e foarte limpede în cazul acesta. Cum credeţi că percepe cineva acest lucru? Vă măguleşte cuvântul javră pe dvs?
Ioan Georgescu
Cred că în perioada asta a alegerilor şi ce s-a întâmplat după decizia Curţii Constituţionale, cumva şi publicul telespectatori s-au cam diviziat, unii care sunt pro unui anumit candidat, alţii care sunt împotriva. Şi telespectatorii s-au divizat la fel, cei ai realităţii care savurează emisiunile Realităţii şi nu se simt lezaţi, iar cei care nu se uită la Realitatea, se uită pe alte posturi, care au opinii contrare politice. Nu cred că s-a simţit lezat, că cei care nu făceau din popor nu se uitau la Realitatea şi nu au văzut ce s-a spus acolo. Cel puţin aceasta este părerea mea.
Georgică Severin, membru CNA:
„Legat de acest mod de adresare, sincer să fiu nu mi se pare cel mai elegant şi cel mai pertinent, dar dacă pornim de la definiţii, respectiv „câine slab şi prăpădit” sau un epitet pentru o persoană lipsită de caracter, mă refer la javră.
Apropo, vine de la o rasă de câini fără păr, „havra” în spaniolă. Este o opinie. Marş! De la comandă militară, până la modul de a alunga un animal, ea este o opinie. Deci din acest punct de vedere, chiar dacă sunt nişte opinii exprimate într-un mod lipsit de eleganţă, eu le introduc în această zonă.
Nu înseamnă că sunt de acord cu acest lucru, dar trebuie să acceptăm că până la urmă şi televiziunile că ne place sau nu, neoficial se poziţionează într-un fel şi altul. Mult mai grave mi se par acele lucruri când vorbim de fapte, de informaţii false, iar acolo putem vorbim, dar javre şi marş cel puţin din punctul meu de vedere sunt nişte opinii, exprimate fără eleganţă, dar opinii.”
Vasile Bănescu:
„Nu sunt de acord cu punerea semnului egal între un imperativ profund ofensator. Să fim serioşi, cuvântul javră în limba română nu indică în mintea nimănui o rasă de câini. Astea sunt subtilităţi. E vorba pur şi simplu de o jignire grosolană pe care nu o auzim într-un cerc restrâns ci pe un post public de televiziune.
Este absolut revoltător să se folosească un astfel de limbaj şi sunt surprins că dvs duceţi permanent în derizoriu, cu mult calm, pe care îl apreciez, un lucru realmente scandalos pentru o mare parte din populaţia acestei ţări. Să nu punem în derizoriu cuvinte grave, cuvinte vulgare aproape.
A numi pe cineva javră e o vulgaritate agresivă. Aceasta este opinia mea. Derizoriul nu salvează decât lucrurile privite cu naivitate. Măcar recunoaşteţi că nu e firesc ca pe un post de televiziune la ore de maximă audienţă să fie catalogaţi oameni, probabil milioane de oameni, care sunt incluşi în categoria javrelor. E absolut revoltător.
Dacă în România ne-am obişnuit toţi cu înjurături la fiecare colţ de stradă, în trafic şi peste tot, nu asta e normalitatea. Nu ne puteţi instala într-o normalitate imaginată de dvs. Asta nu e normalitate.
E golire a spaţiului public, a sferei publice, de politeţe, de coerenţă logică, de eleganţă, da, de eleganţă. Vi se pare normal să renunţăm la eleganţă, la politeţe, la limbajul firesc între oameni? Să nu punem în derizoriu imperativul „marş, javrelor!”. Este inadmisibil ca pe o televiziune oricare ar fi ea să existe un asemenea limbaj.”
Ioan Georgescu:
Eu nu am spus că este normal şi nici nu am afirmat că aş fi de acord cu asemenea limbaj, însă suntem puşi în faţa unui fapt împlinit pe care trebuie să-l analizăm dacă se încadrează sau nu în aspectele pe care legea le interzice. Am spus că din punctul meu de vedere un asemenea limbaj, cu atât mai mult cu cât nu este adresat unei persoane sau mai multor persoane definite, ci este folosit la modul general, într-un anumit context, din punctul meu de vedere este permis atâta timp cât nu încalcă unele drepturi sau unele libertăţi ale unor persoane.
Monica Gubernat, membru CNA:
Genul acesta de împărţire a populaţiei este de genul cine nu e cu noi e împotriva noastră, ceea ce nu cred că este în regulă, cel puţin din punct de vedere al imparţialităţii pe care sunteţi obligaţi să o respectaţi.
Ionel Palăr, membru CNA:
„Şi dacă s-ar legifera astăzi în Parlament ca oricine să spună orice, să te poţi adresa cu trivialităţi, să fie sport naţional, spun că este absolut anormal să ai o astfel de abordare. Efectiv este laitmotiv. Este mitralieră ceea ce se întâmplă aici şi pur şi simplu îi împărtăşesc în totalitate ceea ce a spus colegul Bănescu. Poate să fie post public, poate să fie post privat. Dar totuşi, nu suntem o naţiune de imbecili să ni se servească acest lucru.”
Lucian Dindirică, membru CNA:
„Apreciez foarte mult ceea ce ne-a spus domnul avocat Georgescu. Are stăpânire de sine, îl felicit, ar fi foarte bun ca moderator de televiziune, însă şi eu ca fost ziarist, 10 ani de zile am tot transmis, sunt cumva în asentimentul domnului Georgică Severin pentru că văd într-o libertate de exprimare ceva sfânt, la fel de sfânt pentru noi toţi de aici. Însă nu aş vrea să ne antagonizăm, noi consiliul pe de o parte, şi Realitatea pe de altă parte.
Noi să părem un tribunal al inchiziţiei, iar ei vrăjitoarea cea rea. Şi poate că nu ar strica să avem o întâlnire cu ei cum a fost cea cu redacţiile de sport, să vorbim faţă în faţă, franc, să ne spună şi noi mai bine care este această politică şi spre ce se îndreaptă.
Dumnealui spune foarte bine, spune că „marş, mă” este o licenţă poetică. Poate este, poate nu este, dar cred că trebuie să fim convinşi de acest lucru. Şi cred că o întâlnire este mai mult decât necesară între şi noi şi ei. Şi evident un profesor de la facultate care să ne spună dacă „marş, mă” este sau nu injuriu.”
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
