O serie de organizaţii civice şi de media trag un semnal de alarmă: intenţia Guvernului de a comasa Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) cu ANCOM, într-un gest motivat de „austeritate bugetară”, ar putea afecta grav libertatea presei şi protecţia drepturilor fundamentale.
ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, ApTI şi alte organizaţii au semnat o scrisoare deschisă în care condamnă public posibila fuziune a celor două instituţii.
Scenariul a fost vehiculat recent, inclusiv de publicaţii precum HotNews, în contextul unui al doilea pachet de măsuri economice anunţat de Guvernul Bolojan, care ar urma să fie adoptat până la finalul lunii iulie.
„Roluri incompatibile şi conflicte de funcţionare”
Semnatarii atrag atenţia că CNA are roluri democratice şi de garant al interesului public în audiovizual, responsabilităţi pe care ANCOM – autoritate tehnică, cu atribuţii comerciale şi de securitate – nu le poate prelua fără riscuri majore:
CNA este autoritate competentă în aplicarea regulamentelor europene privind serviciile digitale (DSA) şi viitoarea legislaţie privind libertatea mass-media (EMFA), în timp ce ANCOM răspunde la solicitările SRI şi altor autorităţi de securitate;
CNA funcţionează deliberativ, cu reprezentare politică şi transparenţă, spre deosebire de structura ierarhică a ANCOM;
Posibila fuziune ar aduce un conflict direct în privinţa protecţiei surselor jurnalistice, în contextul noilor reglementări europene.
„Un pericol pentru procesul democratic, mai ales în an electoral”
Organizaţiile avertizează că, într-un context politic volatil şi cu alegeri majore în 2024 şi 2025, este vitală întărirea instituţiilor care protejează drepturile fundamentale – nu slăbirea lor. Ele subliniază că fuziunea CNA-ANCOM ar afecta grav capacitatea de reglementare şi ar duce la „diluarea misiunii” CNA.
Mai mult, o paralelă este trasă şi cu posibila absorbţie a CNCD de către Avocatul Poporului, o altă măsură considerată neadecvată şi riscantă din punct de vedere instituţional.
Solicitare clară: Stop reformelor pripite
Organizaţiile cer public Guvernului să renunţe la comasarea CNA cu ANCOM, avertizând că astfel de reforme radicale nu pot fi făcute „pe genunchi” şi că este nevoie de dezbatere publică, consultări şi analize de impact înainte de orice modificare.
Comunicatul integral, în continuare
Scrisoare deschisă
Comasarea CNA cu ANCOM pune în pericol libertatea media
Sacrificarea instituţiilor democratice, cu rol în protejarea drepturilor fundamentale, nu poate fi justificată de criterii economice.
Organizaţiile semnatare îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de scenariile vehiculate recent, atât de surse politice, cât şi pe canale neoficiale (vezi Hotnews), potrivit cărora, din motive de austeritate bugetară, guvernul intenţionează ca autoritatea de reglementare în domeniul audiovizual - Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) – şi arbitrul pieţei de comunicaţii şi servicii poştale – ANCOM – să fuzioneze. Motivul vehiculat ar fi reducerea cheltuielilor bugetare, iar decizia ar urma să facă parte din al doilea pachet de măsuri economice asumate de Guvernul Bolojan, ce urmează a fi adoptat până la finalul lunii iulie.
Considerăm că această măsură pune în pericol exercitarea de către CNA a rolului său de garant al interesului public în audiovizual, responsabilitatea sa ca punct focal alConsiliului Europei pentru Siguranţa Jurnaliştilor, rolul său de autoritate competentă în cadrul Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA) şi viitoarele sale responsabilităţi, aşa cum sunt formulate de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA), care intră în vigoare în luna august 2025.
Aceste roluri active în reglementarea conţinutului audiovizual şi în protejarea libertăţii media, a dreptului la informare şi a pluralismului surselor de informare sunt complet distincte de rolul ANCOM. Astfel, reunirea celor două autorităţi într-una singură va crea conflicte de vocaţie şi funcţionare:
• CNA este garantul interesul public, al independenţei jurnaliştilor şi al pluralismului surselor de informare în domeniul audiovizual, în timp ce ANCOM este un arbitru tehnic şi comercial, fără competenţe în materia protecţiei drepturilor fundamentale la libertatea de exprimare, libertatea de informare şi libertatea media;
• CNA are un rol de garant al dreptului jurnaliştilor la protecţia surselor, în timp ce ANCOM acţionează în strânsă legătură cu organele de aplicare a legii şi cu autorităţile cu atribuţii în securitatea naţională, uneori acţionând chiar la solicitările directe ale serviciilor de informaţii;
• CNA este un organism deliberativ, cu reprezentare politică şi instituţională largă, în timp ce ANCOM are o structură de decizie luată într-un cadru restrâns, de tip ierarhic.
Astfel, un exemplu de potenţial conflict este cel legat de garanţiile legale referitoare la protecţia surselor jurnalistice, introduse de noul Regulament european privind libertatea mass-mediei (EMFA).
În timp ce CNA ar trebui să aibă un rol de garant al dreptului jurnaliştilor la protecţia surselor, ANCOM, potrivit legii sale de funcţionare, are un rol în implementarea obligaţiilor pentru operatori cu privire la măsurile legale prin care organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pot pune în executare metodele de supraveghere tehnică.
Mai mult, conform informaţiilor apărute în presă, directorii IT ai ANCOM sunt ofiţeri detaşaţi de la Serviciul Român de Informaţii (vezi profit.ro), ceea ce este încă o dovadă a conflictului de roluri şi interese dintre ANCOM şi CNA, mai ales când vorbim despre libertatea media şi protecţia jurnaliştilor.
În plus, ANCOM are atribuţii şi în domeniul securităţii cibernetice, făcând parte din Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, aflat în coordonarea CSAT şi,de asemenea, ANCOM primeşte solicitări direct de la Serviciul Român de Informaţii în ceea ce priveşte conţinutul cu caracter terorist din online.
Importanţa CNA ca for democratic este recunoscută prin sistemul său de guvernanţă, bazat pe decizii deliberative, transparente, luate de un for colegial, cu reprezentare politică şi instituţională largă (11 membri), echilibrată politic şi defazată de ciclul electoral. Acest tip de organizare este crucială pentru o instituţie care are atribuţii de reglementare a conţinutului media şi a conţinutului jurnalistic. Pe de altă parte, ANCOM este condus de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, iar deciziile sale nu sunt deliberative şi nici transparente, ceea ce nu este compatibil cu rolul de autoritate asupra conţinutului audiovizual.
Acestea sunt doar câteva dintre argumentele în defavoarea acestei fuzionări instituţionale.
În acest context, atragem atenţia că o situaţie similară ar viza posibila absorbţie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către instituţia Avocatului Poporului, o măsură, de asemenea, nefirească din punct de vedere instituţional şi de natură a pune în pericol protejarea drepturilor fundamentale. CNCD emite hotărâri, cu caracter obligatoriu, în domeniul faptelor şi actelor de discriminare, în timp ce Avocatul Poporului are o arhitectură instituţională complet diferită, de reprezentare a persoanelor în apărarea drepturilor şi libertăţilor.
Credem că, în acest moment, eforturile guvernului ar trebui să se îndrepte spre întărirea independenţei, depolitizarea şi creşterea puterii şi eficienţei acestor instituţii, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale. Într-o situaţie politică atât de volatilă precum cea pe care o traversăm, considerăm că actualul guvern ar trebui să întărească mecanismele de apărare a drepturilor omului şi democraţiei şi nu să le şubrezească mai mult decât sunt deja.
Experienţa anilor electorali 2024 şi 2025 ne arată câtă nevoie avem de instituţii publice independente, apolitice, competente şi funcţionale în domeniul audiovizualului şi al comunicării publice, pentru a apăra societatea de acţiuni care pun în pericol procesul democratic.
Din păcate, problemele endemice de care suferă aceste instituţii (politizare, dependenţă de mediul politic, lipsă de resurse, comunicare inter-instituţională deficitară etc.) le-au împiedicat pe unele din ele să îşi îndeplinească misiunea în momente cheie ale procesului democratic, ceea ce le-a adus prejudicii de imagine şi a contribuit la scăderea încrederii publicului în ele.
Dar diluarea misiunii şi identităţii CNA prin comasarea cu o instituţie precum ANCOM va contribui la adâncirea problemelor cu care se confruntă actualmente CNA, reducându-i şi mai mult capacitatea instituţională, relevanţa în spaţiul mediatic şi îndeplinirea misiunii de garant al interesului public şi de a proteja dreptul la informare corectă.
Deoarece cele două instituţii au atribuţii, sisteme de reglementare şi funcţionare, mecanisme de finanţare complet diferite, reforma celor două autorităţi nu se poate face în lipsa unor modificări legislative complexe, care necesită timp pentru o analiză atentă a noului cadru instituţional ce se doreşte creat, dar şi dezbateri publice. Soluţiile nu vor fi deloc simple, iar problemele generate de previzibilele disfuncţii aduse de o comasare decisă prin ordonanţă de urgenţă ar putea să fie mult mai grave decât presupusele economii bugetare pe care le ţinteşte măsura comasării.
De aceea, solicităm Guvernului să renunţe la adoptarea pripită a acestor măsuri iar orice reformă instituţională radicală să se bazeze pe analize aprofundate şi o dezbatere publică ce implică toţi actorii interesaţi.
ActiveWatch
ApTI - Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul FILIA
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
