Eclipsa de Soare din 12 august nu a fost doar un fenomen astronomic. A fost şi fenomen media. În doar 12 zile, între 1 şi 12 august, eclipsa a generat 6.320 de materiale în presa şi social media, cu o audienţă cumulată de peste 132 de milioane de contacte potenţiale.
Subiectul a acoperit aproape tot spaţiul media, ne arată cea mai nouă analiză mediatrust.ro.
Subiectul a „eclipsat” tooate celelalte subiecte
Portalurile online au concentrat cea mai mare parte a volumului, 2.711 articole, urmate de Facebook, cu 1.751 de menţiuni. Fenomenul a avut însă o prezenţă consistentă şi în media tradiţională: 825 de materiale radio şi 468 de ştiri TV, spune mediatrust.ro.
Distribuţia materialelor pe zile ne arată că interesul a crescut puternic în apropierea momentului eclipsei. De la 91 de materiale pe 1 august şi 124 pe 2 august, volumul a ajuns la 569 pe 10 august şi 965 pe 11 august. Pe 12 august, ziua eclipsei, au fost înregistrate 2.707 materiale, adică aproape 43% din întregul volum al perioadei.
Eclipsa de Soare din 12 august a fost un subiect care a depăşit simpla relatare a unui fenomen astronomic. În presa online, eclipsa a fost urmărită simultan prin prisma vizibilităţii în România, a turismului, a impactului asupra sectorului energetic, a avertizărilor pentru călători şi a astrologiei, în timp ce asocierea cu Perseidele a amplificat dimensiunea de „spectacol” a zilei.
Presa s-a concentrat în primul rând pe vizibilitatea eclipsei din România: unde se vede, la ce oră începe, care sunt localităţile cu cea mai bună vizibilitate. Totodată, aproximativ 150 de materiale online au folosit termenul „spectacol” pentru a descrie fenomenul.
De la locurile din România în care eclipsa putea fi observată, atenţia presei online s-a mutat şi spre Spania, unde fenomenul a fost privit inclusiv prin prisma turismului.
Eclipsa a fost prezentată ca un eveniment capabil să atragă mii de turişti şi să transforme localităţi mici în destinaţii de astroturism. Tot Spania a generat şi o componentă consistentă de avertizare şi comunicare instituţională, prin informările MAE adresate românilor care călătoresc în regiunea Valencia, privind riscul de incendii.
Astfel, acelaşi eveniment a produs două poveşti mediatice opuse: Spania a fost prezentată drept destinaţie pentru observarea eclipsei, dar simultan şi ca o destinaţie pentru care autorităţile emit avertizări de călătorie.
Ce titluri au fost în presă?
Într-o perspectivă editorială mai puţin previzibilă, eclipsa a fost legată de producţia de energie fotovoltaică în Europa, de echilibrul reţelelor electrice şi de evoluţia preţurilor la energie şi a transformat un fenomen astronomic într-un subiect economic şi energetic.
Titluri precum „Criza energetică din Europa, agravată de eclipsa solară”, „Ce spune Bruxelles-ul despre situaţia crizei de energie: Tensionată, sigură şi stabilă” sau „Eclipsa solară agravează criza energetică a Europei. Se vor pierde 9,7 gigawaţi de energie electrică” ilustrează această direcţie editorială, relatează mediatrust.ro.
Astrologia a ocupat şi ea un spaţiu important în conversaţia media, cu materiale dedicate efectelor eclipsei asupra zodiilor, schimbărilor şi „noilor începuturi”. 185 de titluri de articole publicate pe site-urile web au făcut referire la horoscop.
Prin asociere cu Perseidele, cele două fenomene au fost prezentate frecvent împreună drept un spectacol astronomic şi au devenit simultan un subiect despre turism, energie, avertizare instituţională, astrologie şi divertisment.
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
