Cătălin Ţepelin, redactor-şef al publicaţiei sportive GOLAZO, răspunde întrebărilor de la rubrica Minutul Paginademedia. „Nu e musai ca ştirile să devină virale, ci să fie corecte pentru a oglindi realitatea, nu prioritar interesele comerciale sau de audienţă”, a povestit jurnalistul în interviul acordat pentru Paginademedia.
Cu o experienţă de aproape 30 de ani în jurnalism sportiv, Cătălin Ţepelin a trecut prin cele mai cunoscute redacţii din ţară. A cochetat cu jurnalismul încă din timpul liceului, apoi şi-a făcut "încălzirea" în radio, după care s-a transferat definitiv în presa scrisă. Mai întâi la ProSport, apoi la Gazeta Sporturilor.
A trecut prin toate etapele. A fost 7 ani reporter de teren, alţi 7 ani şef al departamentului Fotbal şi încă 7 ani Digital Manager. Între 2018 şi 2023, Cătălin Ţepelin a fost redactorul şef al Gazetei Sporturilor, iar din 2024 conduce GOLAZO.ro, o nouă publicaţie care s-a lansat la sfârşitul lunii mai.
Reamintim că, în toamna anului trecut, Cătălin Ţepelin a fost concediat de conducerea Ringier din poziţia de redactor-şef al Gazetei Sporturilor. Decizia a venit în contextul în care membrii din managementul Ringier au cerut redacţiei (cerere respinsă de Cătălin Ţepelin şi de ziarişti) să vadă înainte de publicare articole despre casele de pariuri care erau şi clienţi de publicitate ai publicaţiei.
„A părut o ieşire glorioasă din scenă, dar de fapt a fost o traumă. Tot ce s-a întâmplat în toamna trecută la GSP a fost o traumă majoră nu doar pentru mine, ci pentru mulţi alţi oameni alături de care am lucrat acolo.
Păcat că Ringier n-a avut înţelepciunea de a opri drujba măcar după plecarea mea. A fost o defrişare nedreaptă şi dureroasă”, a spus el.
Cum l-a cunoscut pe Cătălin Tolontan?
După prima lună de facultate, Ţepelin s-a angajat la Pro Sport, ziar condus la momentul respectiv de Cătălin Tolontan.
„Am intrat cu tupeu în biroul lui Cătălin Tolontan, pe-atunci tânăr redactor-şef la ProSport (...). Ştiam că e greu spre imposibil să îţi faci loc într-o astfel de redacţie, dar i-am zis că sunt foarte pasionat de sport şi că vreau să mă fac ziarist”, îşi aminteşte el.
Am stat de vorbă despre multe lucruri cu Cătălin Ţepelin, la Minutul Paginademedia. De la publicaţiile preferate (evident, Hotnews şi GOLAZO.ro. dar şi L’Equipe sau Gazzetta dello Sport), despre filme şi seriale (Moromeţii şi Filantropica, Seinfeld şi Friends), dar şi despre cum (şi de unde) se informează.
- TV sau YouTube?
Minimum 16 ore pe zi sunt lipit de laptop sau de telefon, deci TV-ul e abia last-screen.
- Radio sau podcast?
Radio în maşină. Podcasturile intră la “impuse” în consumul unui om de media, care trebuie să fie la curent cu tot ce se întâmplă.
- Facebook sau Instagram?
Facebook, TikTok şi Instagram, de-a valma. Când simt că e prea mult mă apăr spunându-mi că, de fapt, o fac din obligaţie, fiind nevoit să rămân la curent cu trendurile şi obiceiurile de consum ale publicului.
- Ştiri sau emisiuni?
Ştiri. Sunt îmbibat în ştiri, de dimineaţa până seara. Până şi emisiunile pe care le urmăresc mi le imaginez apoi “feliate” în ştiri.
- Ce ştiri preferi să consumi şi din ce categorii?
Ies din sport cât să ştiu pe ce lume sunt, adică să nu pierd contextul general, altfel mă învârt în acelaşi cerc de competiţii, produse şi perspective cu temă sportivă.
- De unde te informezi cel mai des? TV, online sau print?
Online, fără discuţie. TV-ul rulează în fundal, majoritar pe programe de sport, dar www-ul îmi consumă atenţia minut cu minut.
- Cu ce publicaţii îţi începi ziua?
Hotnews şi GOLAZO.ro. Apoi vin alte câteva zeci de site-uri, locale şi internaţionale, de sport şi generaliste, pe care ajung în fiecare zi. Pe unele intru direct, pe altele ajung sărind dintr-una în alta sau extras din diverse reţele de social media.
Şi cred că ăsta e un pericol, să te laşi absorbit de noul obicei de consum, tip “go with the flow”. Pierzi înţelegerea corectă a lumii înconjurătoare dacă trăieşti doar din frânturi de realitate, din valuri de ştiri mărunte, superficiale, multe irelevante sau chiar umflate, făcute de dragul traficului.
Apropo de viralizare cu orice preţ şi goana obsesivă după volum, într-o piesă recentă de la TNB, despre câţiva actori care se străduiesc să pună-n scenă o piesă nouă, un debutant insistă că “trebuie să facem ceva să devină viral” şi i se replică: “Domnule, e teatru, nu gripă!”. La fel şi cu ştirile, nu e musai să devină virale, ci să fie corecte pentru a oglindi realitatea, nu prioritar interesele comerciale sau de audienţă.
- Ce publicaţii din străinătate urmăreşti?
De la clasicele L’Equipe sau Gazzetta dello Sport la modernele The Athletic ori 433.
- Când ai citit ultima dată un ziar sau o revistă?
Tocmai au aterizat pe biroul meu două albume de câte 1.000 de pagini, care adună toate colecţiile Panini de la Campionatele Mondiale 1970 - 2022 şi Campionatele Europene 1980 - 2020. Se pun la reviste?
- La ce uitai la TV când erai mic?
La ce puteam, că TV-ul nu era la discreţie în copilăria mea, care s-a suprapus şi peste o perioadă cu program unic de două ore pe zi, dar şi peste începuturile televiziunii color în România.
De altfel, şi sportul mi-l amintesc tot aşa disparat: ceva faze alb-negru, pe bulgari, din Mondialul Mexic ‘86, pe urmă Gianna Nannini şi “Notti magiche” în Italia ‘90 full color, cu Lăcătuş bătând Rusia de unul singur şi-apoi cu Roger Milla dansând din buric pe nervii noştri.
- Serial preferat?
Seara, după 10-12 ore mereu în priză şi contracronometru, mai rămâne energie doar pentru ceva scurt, lejer şi amuzant. Seinfeld, Friends, Modern Family, din astea de dezumflat încordarea de peste zi.
- Film preferat?
Hai să dau autohtone: Moromeţii, Filantropica şi Balanţa.
- Emisiune preferată?
“Ce ne enervează” - Mihai Radu / Recorder.
- Ce jurnalist apreciezi?
Cătălin Tolontan, pentru scânteie, travaliu şi profunzime. Pentru mine este, de departe, cel mai bun jurnalist român. Şi prin scriitură, şi prin anvergura schimbărilor pe care le provoacă nu doar în redacţiile în care lucrează, ci în întreaga industrie de media.
Mai departe cu preferinţele: Radu Naum şi Cristi Geambaşu, pentru standardul argumentelor şi pentru disecţii fără cusur. Dan Udrea, pentru că e vertical şi colţos, plus că descoperă subiecte şi construieşte perspective la foc automat.
Ioana Mihalcea şi Cristina Negrilă pentru rigoare şi suflet. Am zis doar oameni de la GOLAZO.ro? Înseamnă că lucrez în redacţia ideală. Dar, evident, preţuiesc mulţi alţi ziarişti din nişa noastră.
Tătaru si Mateaş de la WeLoveSport, Remus Răureanu de la Digisport / Fanatik, Beldie şi Ştucan de la Iamsport, Gabi Berceanu de la ProSport, independenţii Andreea Giuclea şi Mircea Meşter, comentatorii TV Emil Hossu-Longin şi Ion Alexandru, reporterii de teren Vlad Nedelea, Bogdan Pop şi Corina Marinaş.
Ohoo, sunt mulţi ziarişti de sport foarte buni în România, mulţi care trag până la epuizare şi nu primesc întotdeauna recunoaşterea cuvenită. Dar asta o ştii de când intri în presă, nu te faci ziarist pentru aplauze, ci pentru că iubeşti sportul şi vrei să fii acolo, în mijlocul evenimentelor, să le aduci cumva mai aproape de oameni.
- Cât de des publici pe reţelele sociale?
Rar. Nu-mi trăiesc viaţa pentru “like şi share”, la fel cum nici nu simt că trebuie să spun ori să scriu ceva în fiecare zi doar pentru că sunt ziarist.
“Opiniile sunt libere, dar nu şi obligatorii”, vorba lui Caragiale. N-am avut vocaţia prim-planului, nu prea mi-a plăcut să ies în faţă, uneori am făcut-o doar forţat de “funcţie”.
- Blog sau vlog?
N-am avut blog când erau în trend, am făcut însă primul podcast pe sport din nişa noastră. Mi-a fost drag “Profu’ de Sport”, şi-a făcut treaba un an şi ceva. Apoi a explodat piaţa, acum sunt probabil 10-15 variaţiuni pe aceeaşi temă.
- Ţi-ai dorit să fii jurnalist?
A fost singurul meu vis din adolescenţă. Nu m-am văzut făcând nimic altceva decât presă sportivă.
- Cum a fost începutul în presă?
Pe la 17 ani printam o aşa-numită revistă a liceului, în realitate câteva pagini alb-negru capsate în care adunam nu doar topurile muzicale ale colegilor, ci şi rezultatele campionatului de fotbal din curtea şcolii, cu tot cu cronici.
Pe la 18 ani făceam, în paralel, practică la Sportul Românesc şi la Radio România Actualităţi, după ce mă trezeam în fiecare dimineaţă la 5 ca să ajung cu noaptea-n cap la un radio micuţ, unde prezentam ştirile din sport într-un matinal făcut de Cătălin Măruţă, Dragoş Tănase, Monica Ropota şi Augusta Lazarov (pe-atunci Dumitraşcu).
Iar după prima lună de facultate mi-am dat seama că meseria la care visez eu nu se-nvaţă tocind teorie veche şi inutilă, ci făcând teren şi muncă de redacţie. Într-o zi am plecat de la cursuri hotărât să îndrăznesc fie ce-o fi.
Aşa că am intrat cu tupeu în biroul lui Cătălin Tolontan, pe-atunci tânăr redactor-şef la ProSport, ziarul vedetă al acelor vremuri, abia lansat. Ştiam că e greu spre imposibil să îţi faci loc într-o astfel de redacţie, dar i-am zis că sunt foarte pasionat de sport şi că vreau să mă fac ziarist.
Aparent, am reuşit. Că de-atunci au trecut aproape 30 de ani şi n-am mai ieşit din meseria asta. N-am fost niciodată cel mai talentat din încăpere, dar probabil că am compensat cu muncă şi seriozitate. Cum se zice în fotbal, în echipă ai nevoie şi de unii care cară pianul, nu doar de artişti care cântă la pian.
- Care au fost cele mai grele momente din cariera de jurnalist?
Am stat ore-n şir în frig şi ploaie pe stadioane, am dormit cocoşat pe bancheta din spate a maşinii în deplasări grele prin ţară, am aţipit cu capul pe tastatură în nopţile de redacţie cu ediţii lungi, am fumegat când pica site-ul, aproape mi-a plesnit o venă la diverse comentarii, presiuni sau nedreptăţi.
Dar meseria asta nu mi s-a părut niciodată grea, pentru că am făcut-o mereu cu pasiune. Am trecut prin toate etapele - aspirant, colaborator, reporter, adjunct de departament, şef de departament, digital manager, redactor-şef, general manager etc. Nu m-am plictisit o secundă, nu m-am plâns, nu mi-am dorit altceva. E cea mai frumoasă meserie şi cel mai frumos lucru care mi se putea întâmpla.
- Te-ai gândit să renunţi la această profesie?
Niciodată. Poate şi pentru că am avut privilegiul să lucrez mereu alături de oameni foarte buni, cu caracter.
- Cum a fost pentru un redactor-şef să plece în aplauzele colegilor. Cum a fost acel moment?
A părut o ieşire glorioasă din scenă, dar de fapt a fost o traumă. Tot ce s-a întâmplat în toamna trecută la GSP a fost o traumă majoră nu doar pentru mine, ci pentru mulţi alţi oameni alături de care am lucrat acolo.
Păcat că Ringier n-a avut înţelepciunea de a opri drujba măcar după plecarea mea. A fost o defrişare nedreaptă şi dureroasă. Dar dincolo de tulburarea teribilă a acelor momente, sunt mândru că am ieşit demn, cu capul sus cu principiile intacte. La fel ca mine, mulţi alţi oameni care au plecat din companie. Şi toate oglinzile în care ne uităm rămân neciobite.
- De curând s-a lansat GOLAZO.ro. Cum e să conduci o nouă publicaţie şi cum decurge o zi din viaţa ta ca redactor-şef?
E o provocare. Şi pentru noi, şi pentru piaţă, dar şi pentru public. Suntem pe o nişă aglomerată, cu multe branduri solide. Dar nu punem problema în termeni de câştig - pierdere faţă de competiţie, pentru că avem obiective diferite.
GOLAZO.ro este altceva. O construcţie distinctă, care respiră modernism şi anvergură de la content până la felul în care arată siteul - dinamic, spectaculos şi inovator. Obiectivul GOLAZO.ro este să devină un brand relevant pe termen lung.
Nu căutăm volum, ci impact şi calitate. Cifrele se fac uşor dacă le cauţi cu orice preţ, relevanţa se construieşte mai greu. Pentru asta ai nevoie de principii corecte, de ziarişti buni, de parteneri de încredere şi de răbdare. Cred că la GOLAZO.ro le avem pe toate, aşa că suntem aici să muncim pentru relevanţă. Şi pentru a ne păstra promisiunea că vom povesti sportul cu pasiune şi curaj.
Despre Cătălin Ţepelin
- Este unul dintre cei mai experimentaţi oameni din presa de sport, cu aproape 30 de ani petrecuţi la vârful celor mai bune redacţii din ţară
- A cochetat cu jurnalismul încă din timpul liceului, apoi şi-a făcut "încălzirea" în radio, după care s-a transferat definitiv în presa scrisă
- Mai întâi la ProSport, ziarul-vedetă al acelor vremuri, iar din 2003 la Gazeta Sporturilor, brandul retransformat rapid în lider absolut, alături de echipa condusă pe atunci de tandemul Tolontan - Ioaniţoaia
- A fost 7 ani reporter de teren, alţi 7 ani şef al departamentului Fotbal şi încă 7 ani Digital Manager
- Între 2018 şi 2023, Cătălin Ţepelin a fost redactorul şef al Gazetei Sporturilor
- În 2022, Ţepelin a fost premiat de APS pentru relansarea digitală a Gazetei Sporturilor. GSP.ro câştigase şi premiul “Best site design” la Digiday Media Awards, eveniment prestigios al industriei de media la nivel global
- În 2023, podcastul "Profu' de Sport", realizat de Cătălin Ţepelin, s-a calificat în finala Digital Media Awards, în organizarea World Association of News Publishers (WAN-IFRA)
- Începând cu aprilie 2023, Cătălin Ţepelin este şi preşedintele Asociaţiei Presei Sportive din România
- Din iunie 2024, Ţepelin este redactor-şef GOLAZO.ro, coordonând redacţia atât editorial, cât şi la nivel de strategie, dezvoltare şi proiecte speciale
Citeşte şi: VIDEO EXCLUSIV. Cătălin Tolontan: De ce Hotnews şi nu un proiect propriu Tolo şi echipa? Toate detaliile. Nu va fi (şi) acţionar. În trecut am refuzat acţiuni şi de la Sârbu, şi de la Ringier
Citeşte şi: Cutremur la Libertatea: Cătălin Tolontan, dat afară. La fel două nume de la vârful redacţiei
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro