Concertul lui Max Korzh din Bucureşti a fost mediatizat în online în articole din care nu au lipsit cuvinte precum „alertă”, „haos”, „bătaie”, „panică”, „incendiu”, „risc”. Asta deşi spectacolul s-a dovedit a fi unul fără incidente între spectatori. Doar cu o zi înainte a existat un conflict în Centrul Vechi.
Unul din trei titluri ale materialelor despre concert au avut tentă negativă.
O analiză pe subiect, făcută de compania de monitorizare mediaTRUST pentru perioada 21 - 24 mai (concertul a fost pe 23 mai, pe Arena Naţională)
Artistul nu este unul extrem de cunoscut publicului larg din România, însă acesta a reuşit să atragă peste 42.000 de spectatori, dintre care aproximativ 39.000 din străinătate, care au reprezentat peste 50 de ţări, conform informaţiilor oficiale.
Au fost monitorizate în total 1.661 de materiale media, cu un reach estimat la aproximativ 16,8 milioane de contacte potenţiale, relatează mediaTRUST.
Distribuţia menţiunilor pe zile indică următoarele valori:
- 89 menţiuni pe 21 mai
- 369 materiale pe 22 mai
- 665 pe 23 mai (ziua concertului)
- 538 pe 24 mai
Din perspectiva canalelor media, se observă o predominanţă clară a portalurilor online cu 1.003 menţiuni, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din totalul materialelor monitorizate. În completare, Facebook (14%) şi posturile de televiziune (12%) au contribuit la extinderea mesajului în spaţiul public. Restul canalelor media au avut o pondere mai redusă în ansamblul expunerii.
Ce au evidenţiat ştirile legate de eveniment?
Monitorizarea arată, dincolo de vizibilitate, că aproximativ o treime dintre titlurile analizate au avut o tonalitate negativă sau alarmistă. Termeni precum „alertă”, „haos”, „bătaie”, „panică”, „incendiu”, „risc”, „mobilizare record” sau „intervenţie” au dominat discursul media şi au conturat imaginea unui eveniment asociat în primul rând cu probleme de ordine publică şi tensiuni sociale, relateză mediaTRUST.
Presa online a acordat o atenţie majoră unui incident în care au fost implicaţi patru bărbaţi, doi români şi doi ucraineni, veniţi la concert, intervenţiilor forţelor de ordine şi anchetei deschise ulterior.
Deşi datele oficiale indică un incident punctual cu un număr restrâns de participanţi, analiza de conţinut arată că o parte semnificativă a presei online a construit naraţiunea într-o cheie conflictuală amplă, prezentată drept „bătaie între fani”, “grupuri de români şi ucraineni” cu accentul pus pe dimensiunea etnică a confruntării.
O parte semnificativă a relatărilor din presa online a pus accent pe dimensiunea spectaculoasă şi potenţial alarmantă a incidentului, în contrast cu evaluarea oficială. Deşi autorităţile au transmis că situaţia a fost rapid controlată şi nu a existat un pericol real pentru public, o serie de titluri au adoptat un ton senzationalist, folosind termeni precum „panică”, „imagini uluitoare”, „intervenţie de urgenţă”, ceea ce a amplificat percepţia de dramatism în jurul momentului.
Au existat şi materiale cu rol explicativ sau de contextualizare, care au vizat profilul lui Max Korzh, popularitatea sa în spaţiul ex-sovietic şi amploarea concertului organizat la Bucureşti.
În contrapondere cu tonul alarmist al presei, comunicările oficiale au încercat să repoziţioneze percepţia publică spre ideea că situaţiile apărute au fost gestionate rapid, că evenimentul nu a degenerat şi că nu au existat distrugeri majore sau incidente scăpate de sub control.
A doua cea mai prezentă direcţie editorială a fost cea legată de circulaţia imaginilor false distribuite online în asociere cu concertul artistului belarus Max Korzh, desfăşurat pe Arena Naţională, ilustrând presupuse distrugeri pe stadion. Jandarmeria Română a intervenit printr-un comunicat oficial, clarificând că imaginile nu au legătură cu concertul, ci provin de la un meci de fotbal desfăşurat în Franţa, în urma căruia au avut loc incidente.
Majoritatea materialelor au preluat aproape integral poziţiile oficiale ale Jandarmeriei Române, ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Primăriei Capitalei. Monitorizarea evidenţiază o uniformizare puternică a mesajelor media şi o preluare masivă a comunicatelor oficiale, ceea ce a făcut ca tema combaterii dezinformării să devină un subiect important în cadrul acoperirii mediatice a concertului.
Pe locul al treilea se află articolele dedicate măsurilor de securitate şi mobilizării autorităţilor. Presa a relatat extensiv despre dispozitivul impresionant de ordine publică desfăşurat în Bucureşti, utilizarea dronelor, elicopterelor şi a câinilor specializaţi, controalele antitero, restricţiile de trafic şi chiar suspendarea unor meciuri de fotbal din Capitală.
Aceste relatări au consolidat percepţia publică a concertului ca eveniment cu risc ridicat şi au amplificat ideea unei mobilizări fără precedent a structurilor MAI.
Incendiul izbucnit pe scenă în timpul concertului a reprezentat un alt subiect major de interes. Potrivit informaţiilor oficiale, în urma unui moment pirotehnic pregătit de organizator în deschiderea evenimentului, s-au aprins materiale combustibile care făceau parte din recuzita echipei artistului. Flacăra a fost stinsă de pompieri, fără a fi pusă în pericol desfăşurarea evenimentului sau integritatea spectatorilor.
Totuşi, analiza arată că dimensiunea artistică şi culturală a evenimentului a beneficiat de o acoperire mai redusă în spaţiul media, fiind plasată în plan secund faţă de subiectele legate de securitate, incidente şi gestionarea situaţiilor de criză.
Analiza evidenţiază vizibilitatea foarte ridicată a Jandarmeriei Române şi a structurilor MAI în spaţiul media, acestea fiind prezentate constant drept principalii actori implicaţi în gestionarea securităţii, combaterea dezinformării şi administrarea incidentelor asociate concertului.
