Consiliul Concurenţei ia în vizor industria de media. Mai exact, televiziunile comerciale româneşti.
Instituţia anunţă că „a declanşat o investigaţie sectorială în domeniul audiovizual, „pe fondul schimbărilor comerciale apărute pe pieţele televiziunilor, publicităţii TV şi serviciilor de retransmisie a canalelor TV din România.”
„Analiza a fost declanşată în contextul în care unele companii care deţin canale de televiziune, cu cote importante de audienţă, au renunţat la regimul must carry (lista programelor care trebuie să facă parte, obligatoriu, din grila distribuitorilor de televiziune) şi solicită plata unor sume de bani pentru a fi retransmise de către distribuitori”, anunţă Consiliul Concurenţei.
Ce va analiza Consiliul:
„Autoritatea de concurenţă va analiza structura pieţelor de producţie de canale TV, de retransmisie a canalelor TV, de publicitate şi a oricărei pieţe conexe relevante din România.”
„De asemenea, vor fi studiate gradul de concentrare pe segmente de piaţă, mecanismele de funcţionare ale acestora, condiţiile comerciale în sectorul audiovizual al programelor de televiziune, precum şi impactul ieşirii din regimul must carry asupra pieţei serviciilor de retransmisie a canalelor de televiziune din România. ”
„La finalul analizei, Consiliul Concurenţei va emite propuneri şi recomandări pentru îmbunătăţirea sectorului audiovizual. Reamintim că prioritatea autorităţii de concurenţă este reprezentată de identificarea şi eliminarea oricăror disfuncţionalităţi manifestate în cadrul pieţelor şi remedierea acestora. În cazul în care va descoperi încălcări ale legii, Consiliul Concurenţei va iniţia procedurile necesare pentru sancţionarea acestora.”
Care sunt televiziunile care au ieşit din must carry de-a lungul timpului
Legea Must Carry, art 82 din Legea Audiovizualului, prevede ca toate posturile care se declară libere la retransmisie trebuie preluate obligatoriu de către companiile de cablu gratuit. Vezi aici lista must carry pentru anul 2024.
De aproape 30 de ani, posturile româneşti s-au declarat libere la retransmisie pentru a ajune în grilele tuturor cabliştilor şi, astfel, la cât mai mulţi telespectatori. Puţine au fost cele care nu s-au declarat libere la retransmisie, obligându-i pe cablişti să plătească pentru a fi preluate. Cu alte cuvinte, unele posturi au ajuns să aibă două surse de venit, pe de o parte publicitatea, pe de altă parte, banii de la cablişti.
Deschizător de drumuri a fost Pro TV, condus pe atunci de Adrian Sârbu, în vara lui 2013, care a decis să renunţe ca propriile canale să fie în must carry. Astfel, Pro TV, Acasă, Pro Cinema, Sport.ro (devenit Pro Arena) au putut fi preluate doar contra cost.
Grupul Pro TV a avut câştiguri consistente de la companiile de cablu. Într-o analiză făcută de Paginademedia.ro în anul 2019, când Pro TV încă era listat la bursă şi îşi declara rezultatele financiare trimestrial, grupul de media câştiga zeci de milioane de dolari doar de la companiile de cablu. La momentul respectiv, compania cerea Pro TV cerea 0,9141 euro plus TVA pentru fiecare abonat. Cu un discount de 63% pentru companiile de cablu cu peste 3 milioane de abonaţi.
Un an mai târziu, în 2014, şi Antena Group a călcat pe urmele liderului şi a ieşit din must carry cu toate posturile sale: Antena 1, Antena Stars, Euforia (devenit Happy Channel), Antena International şi Antena 3.
În 2019, postul Kanal D, a treia televiziune ca audienţă, după Pro TV şi Antena 1, a ieşit şi el din lista must carry.
Prima TV a ieşit din lista televiziunilor declarate libere la retransmisie în anul 2021.
