În România, numai unul din trei membri ai audienţelor digitale are încredere în presă, în general, arată datele celui mai nou raport Digital News Report 2023. Este cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii şapte ani, spun realizatorii studiului.
„Piaţa de media din România devine, astfel, un studiu de caz care arată că banii folosiţi în scopuri propagandistice, direcţionaţi către redacţii cheie, şi campaniile de discreditare, îndreptate împotriva jurnaliştilor de investigaţie, afectează încrederea în presă, accesul la informaţie - inclusiv la informaţia despre războiul din Ucraina - şi, în final, reputaţia profesională, pentru întreaga industrie, precizează studiul coordonat de Institutul Reuters de la Universitatea din Oxford.
Din concluziile studiului:
-
Raportul mai arată că numai 32% din membrii audienţelor digitale au încredere în redacţiile româneşti.
-
Şapte din zece persoane (69%) evită în mod activ informaţiile de presă, deseori, câteodată sau ocazional.
-
Cele mai evitate sunt ştirile de interes public major, inclusiv ştirile despre războiul de la graniţa României (38% dintre persoanele cu un comportament activ de evitare), ştirile despre discriminare şi drepturi civile (36%) şi ştirile politice (31%).
-
Liderii brandurilor de media comerciale, online şi offline, au rămas în general aceiaşi. ProTV este cel mai utilizat şi cel mai de încredere brand din România, pentru consumatorii de informaţie online şi offline. Următorul brand de media, pentru utilizarea offline, este Antena 1, urmat de Digi24.
- Românii îşi iau masiv informaţiile de pe reţelele de socializare. Un trend interesant este că în timp ce reţelele „cu vechime”, precum Facebook sau YouTube, sunt în scădere la capitolul surse de informare, creşte, în schimb, TikTok.
Raluca Radu, coordonator al echipei DNR România şi director al Departamentului de Jurnalism din FJSC, UB, a comentat rezultatele DNR23 astfel:
„Audienţele digitale din România se deconectează, din ce în ce mai des, de la informaţia de interes public şi de la materialele de presă, inclusiv când este vorba despre războiul din Ucraina.
Încrederea redusă, atât în presă în general, cât şi pentru cele mai multe branduri de media, are câteva cauze cronice: propaganda de partid pe bani publici, investigaţii blocate, campanii de discreditare a jurnaliştilor şi accesul dificil la informaţiile de interes public”.
În ciuda încrederii scăzute şi a unui comportament activ de evitarea a ştirilor, există un interes real pentru jurnalismul de calitate.
O mare parte dintre tinerii sub 24 de ani (43%) spun că sunt foarte interesaţi şi extrem de interesaţi de produsele media care îi ajută să înţeleagă situaţiile complexe.
Dintre cei peste 45 de ani, patru din 10 sunt foarte interesaţi şi extrem de interesaţi de ultimele evoluţii legate de principalele evenimente ale zilei, dar şi de jurnalismul de investigaţie.
Raluca Radu evidenţiază condiţiile în care jurnaliştii profesionişti lucrează acum:
„Echipele independente de jurnalişti de investigaţie se plâng adesea că subiectele de interes public sunt blocate de sume de bani folosite în scop propagandistic şi de dificultăţi în accesarea informaţiei de interes public, acces garantat prin legislaţie încă din 2001. Chestiunea banilor publici folosiţi de politicieni şi de oficiali pentru a cumpăra tăcerea presei, în redacţiile locale şi centrale, a rămas nerezolvată şi s-a acutizat. Jurnaliştii şi redacţiile care creează probleme politicienilor devin ţinta unor atacuri publice. În plus, erorile jurnalistice, cum ar fi prezentarea unor scene din jocuri video drept scene reale de război, erodează încrederea în presă în general”.
Metodologie. În România, studiul a fost realizat pe internet, pe un eşantion reprezentativ de 2107 persoane, în perioada 13 ianuarie - 10 februarie.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
