Asociaţia Română de Terapie Comportamentală şi Cognitivă (ARTCC) a lansat o scrisoare deschisă cu privire la modul în care este reflectată sinuciderea în mass-media. ARTCC solicită organizaţiilor de presă scrise şi audiovizuale să mediatizeze aceste cazuri în mod responsabil.
Membrii ARTCC îşi manifestă îngrijorarea faţă de modul în care sunt reflectate în mass-media cazurile de sinucidere.
În scrisoarea deschisă se precizează: "atragem atenţia asupra efectului de contagiune pe care acest tip de mediatizare îl poate avea asupra persoanelor vulnerabile din societate".
Recomandările ARTCC pentru mass-media:
• Includerea la finalul materialelor scrise sau difuzate, a unor informaţii despre accesul la ajutor specializat a celor care prezintă ideaţie sau impulsuri suicidare
• Accentul în relatări sau în materialele scrise pe contribuţia pe care a avut-o de-a lungul vieţii persoana decedată, în special în cazul în care este o persoană publică
• Abţinerea jurnaliştilor de la speculaţii asupra posibilităţii unui suicid în absenţa confirmării cauzei morţii de către o sursă oficială
• Respectarea intimităţii prietenilor apropiaţi şi a familiilor persoanei decedate
• Evitarea excesului de mediatizare - fără repetări şi actualizări ale materialelor originale
• Evitarea asocierii cauzale între suicid şi dificultăţile de viaţă cu care s-a confruntat persoana înainte de comiterea actului
• Evitarea senzaţionalismului titlurilor si optarea pentru utilizarea sintagmei „deces prin suicid”, şi nu a formulărilor de tip „s-a sinucis” sau „şi-a făcut felul”.
ARTCC solicită Consiliului Naţional al Audiovizualului să includă aceste recomandări în actele normative care reglementează activitatea radiodifuzorilor.
Redăm integral scrisoarea deschisă transmisă de ARTCC:
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.roÎn atenţia organizaţiilor de media scrise, online, audio-video, a Consiliului Naţional al Audiovizualului
Asociaţia Română de Terapie Comportamentală şi Cognitivă (ARTCC), prin membrii săi, îşi manifestă îngrijorarea faţă de modul în care sunt reflectate în mass-media cazurile de sinucidere. De asemenea, atragem atenţia asupra efectului de contagiune pe care acest tip de mediatizare îl poate avea asupra persoanelor vulnerabile din societate.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), 800.000 de persoane mor anual prin sinucidere, iar alte şase persoane, în medie, sunt direct afectate de fiecare deces prin suicid. Efectul Werther, adus în atenţie de către sociologul David Phillips în 1974, descrie fenomenul de contagiune prin care, după mediatizarea poveştilor unor persoane care mor prin suicid, alte persoane consideră să îşi pună capăt vieţii sau chiar o duc la îndeplinire (Phillips, 1974).
O trecere în revistă a literaturii de specialitate (Domaradzki, 2021) arată că reflectarea sinuciderilor în mass-media reprezintă un risc de contagiune în populaţia generală. Când sinuciderea este prezentată în termeni pozitivi, ca o soluţie la problemele cu care persoana se confruntă, acest risc creşte. Un impact semnificativ îl reprezintă publicarea unor ştiri despre decesul provocat de sinucidere al persoanelor uşor identificabile, cum sunt celebrităţile sau cei care au un statut sau prestanţă socială marcantă. Pe de altă parte, stilul în care acest fenomen este mediatizat poate fi îmbunătăţit şi media pot avea un rol de informare şi prevenţie, acest lucru prevenind riscul de contagiune.
Dintre recomandările OMS pentru mass-media care fac referire la decesul prin suicid, aducem în atenţie, succint, următoarele aspecte:
- Includerea, la finalul materialelor scrise sau difuzate, a unor informaţii despre accesul la ajutor specializat a celor care prezintă ideaţie sau impulsuri suicidare. Acestea trebuie să conţină câteva opţiuni care să fie tot timpul disponibile (de exemplu, pentru contextul românesc, menţionarea Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului, a contactelor de proximitate pentru camera de gardă a unui spital de psihiatrie sau a numărului unic de urgenţă – 112).
- Accentul în relatări sau în materialele scrise pe contribuţia pe care a avut-o de-a lungul vieţii persoana decedată, în special în cazul în care este o persoană publică sau o celebritate, precum şi prezentarea impactului negativ a dispariţiei acesteia.
- Abţinerea jurnaliştilor de la speculaţii asupra posibilităţii unui suicid în absenţa confirmării cauzei morţii de către o sursă oficială.
- Respectarea intimităţii prietenilor apropiaţi şi a familiilor persoanei decedate. Decizia de a intervieva persoanele apropiate – prieteni şi familii – trebuie să ia în calcul gradul de afectare psihologică a acestora, precum şi faptul că au ele însele prezintă un potenţial risc de autovătămare.
- Evitarea excesului de mediatizare – fără repetări şi actualizări ale materialelor originale. Articolele despre persoane care îşi iau viaţa trebuie să fie publicate în interiorul ziarului, în josul paginii, pentru publicaţiile scrise, iar pentru audiovizual, materialul să nu deschidă calupul de ştiri.
- Evitarea asocierii cauzale între suicid şi dificultăţile de viaţă cu care s-a confruntat persoana înainte de comiterea actului. precum şi evitarea utilizării unor formulări care să normalizeze actul suicidar, prezentându-l ca o soluţie la diverse probleme de viaţă.
- Evitarea senzaţionalismului titlurilor. De asemenea, optarea pentru utilizarea sintagmei „deces prin suicid”, şi nu a formulărilor de tip „s-a sinucis” sau „şi-a făcut felul”. De asemenea, nu sunt recomandate publicarea detaliilor despre locul unde a avut loc decesul sau utilizarea de materiale vizuale despre persoana decedată (chiar dacă sunt publice, de exemplu de pe reţelele de socializare).
A nu publica identitatea şi caracteristicile persoanei care a decedat prin suicid, a nu menţiona mai multe decese prin suicid în anumite locaţii specifice, precum şi a celor care sunt apropiate, sunt factori care pot reduce efectul de contagiune (Maloney, et al., 2014).
ARTCC solicită organizaţiilor de presă scrise şi audio-vizuale să mediatizeze aceste cazuri în mod responsabil, luând în calcul interesul public, care trebuie să primeze în faţa senzaţionalismului. De asemenea, solicităm CNA să includă aceste recomandări în actele normative care reglementează activitatea radio-difuzorilor.
