Revista presei media – 31 iulie

Anchetă HotNews: Primăria Constanţa condusă de Radu Mazăre a contractat anul acesta servicii de publicitate în valoare de peste 800.000 de euro. Contractele au fost câştigate de o singură companie: Soti Cable Neptun. Acţionarii societăţii care deţine televiziunea locală TV Neptun sunt parteneri de afaceri cu Radu Mazăre. Compania a mai obţinut şi alte contracte de publicitate de la autorităţile locale din judeţul Constanţa, conduse de colegii de partid ai primarului Mazăre, scrie HotNews.

Cum a plătit Radu Mazăre 800 de mii de euro bani publici către televiziunea partenerilor de afaceri ca să cumpere ştiri şi imagine pozitivă pentru Primăria Constanţa

Foto: EVZ

Este îngrijorător că în posturile de televiziune persistă acelaşi tip de greşeli, semn că "ele reflectă o situaţie a vorbirii limbii în societatea românească", spune Răsvan Popescu, preşedintele CNA. Nu lipsesc dezacordurile, problemele cuvintelor cu mulţi “i”, dar şi cuvinte inventate, precum verbul “a semesa”. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a realizat, împreună cu Academia Română, un nou raport privind calitatea limbajului folosit în audiovizual.

Câteva concluzii CNA:

• Cele mai frecvente tipuri de greşeli se referă la scrierea pe crawl, titluri sau alte texte afişate pe ecran.
• Neglijenţe de redactare: „catastofale“ (Kanal D), „motvatia“ (OTV), „itaiană“ (TVR 2) sau „descoprită“ (Antena 1)
• Absenţe ale cratimei, ale semnelor diacritice, dar şi virgulă între subiect şi predicat.
• Scrierea cu unul, doi sau trei „i“: „la nivelul comunităţi” (TVR 1), în loc de „comunităţii“ sau „nu poţi fii mai bună“ (Antena 3), când corect este „nu poţi fi mai bună“.
• Dezacordul dintre subiect şi predicat: „se va analiza rezultatele“ (Antena 3) sau „îmbinaţia celor două fac“ (N24).
• După modelul "succesuri" şi "almanahe", au apărut termeni precum "ciclonuri" sau "mp3 playeruri", dar şi "crenele", "complexe rezidenţiale", "elici", "acoperişe", pronostice, paradise sau "tavanele peşterelor", "practicele de dopaj", "să ne asumăm vinele".
• Cuvinte născute peste noapte, cum ar fi "splitasem discuţia" (to split - a separa) sau verbul "a semesa": "nu vă opriţi din a semesa" sau "va putea să semeseze".

Studiul CNA este prezentat de Adevărul, Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi IAA.

"Netransparent, trusturi de presă vor să decidă politici şi asupra politicienilor. (...) Sunt trusturi cum ar fi Realitatea-Caţavencu şi Antena care, în mod netransparent, sunt hotărâte să influenţeze decizia politică", a declarat preşedintele Traian Băsescu într-un interviu acordat postului Radio România Actualităţi, citat de HotNews. Reţeta banilor publici pompaţi în televiziuni sub acoperirea unor contracte de publicitate are, pentru preşedintele Traian Băsescu, un alt nume decât Elena Udrea sau Monica Iacob Ridzi, scrie Evenimentul zilei, citând acelaşi interviu.

Pe scurt:

• Intermediarul indicat de Băsescu între stat şi trustul de presă este compania PetromService, deţinută oficial de vechiul colaborator al lui Vîntu, Liviu Luca.
• Prima tranşă, susţine preşedintele, a fost cea de 63 de milioane de euro, ajunşi la compania PetromService „dintr-o returnare ilegală de TVA, în ultimele zile ale guvernului liberal”. Din banii de TVA pe care i-a luat ilegal s-a făcut mărire de capital la trustul Realitatea-Caţavencu.
• „Tot Petrom Service şi-a dat publicitate la Realitatea pentru a transfera banii încasaţi în relaţia cu Petromul, ca publicitate. O pagubă de 30-40 de milioane de euro pentru statul român”.
• „Sunt destui” ziariştii importanţi „care în campanie spun «am o firmă de publicitate, dă-mi banii la ziar prin firma asta»”. O altă subspecie - „ziariştii şantajişti”. „Au şi nume predestinate, ca la Cosa Nostra”, a spus Băsescu, cu aluzie Sorin Roşca Stănescu - „Naşul”.
• La a treia categorie, menită a acredita ideea că emisiunile se cumpără prin contracte de consultanţă, cel vizat pare să fie un alt obişnuit al postului Realitatea TV, Bogdan Chireac.

EVZ: Băsescu: Vîntu şi ziariştii corupţi sifonează bugetul
HotNews: Traian Băsescu: Realitatea-Caţavencu şi Intact sunt hotărâte să influenţeze decizia politică. Oameni din Guvern îşi plătesc liniştea

Grupul elveţian media Ringier, prezent şi pe piaţa românească, a preluat pachetul de 50% deţinut de germanii de la Bauer Media Group în cadrul joint-venture-ului Euromedia, devenind acţionar unic al publisherului ungar, potrivit unui comunicat, citat de Business Standard. În urma tranzacţiei, Ringier a preluat coordonarea totală a celor 15 reviste şi ziare. Lansată în 2002, ca un parteneriat cu drepturi egale între Ringier AG şi Bauer Media Group, Euromedia editează o serie de titluri internaţionale, ca Bravo, Bravo Girl şi Tina, precum şi reviste locale ca săptămânalul pentru femei Blikk Nök, lunarul IM pentru adolescenţi şi săptămânalul hot!. Ringier este partener cu Bauer Media şi pe piaţa din România, unde editează împreună, de aproape nouă ani, revistele Bravo şi Bravo Girl.
Ringier, acţionar unic în Ungaria

Bobby Păunescu, proprietarul B1TV, debutează în postura de scenarist şi regizor în stil mare, scrie Gândul: premiera mondială a celei dintâi pelicule la care semnează şi regia este programată pentru luna septembrie, la prestigiosul Festival de Film de la Veneţia. Filmul „Francesca”, primul lungmetraj al lui Păunescu, cu Monica Bârlădeanu în rolul titular, va avea premiera mondială la Veneţia (2 - 12 septembrie), în secţiunea Orizzonti. Pelicula, produsă de Anca Puiu, Cristi Puiu şi Bobby Păunescu, care semnează şi scenariul şi regia, spune povestea unei educatoare care decide să emigreze în Italia, pentru a avea o viaţă mai bună.
Bobby Păunescu, debut ca regizor cu un film pentru Monica Bârlădeanu

După ce primul semestru i-a diminuat veniturile din publicitate cu 60%, faţă de perioada similară a anului trecut, MSG România, divizia de reviste glossy a Intact Media Group, nu se aşteaptă la profit la finele anului, dar nici nu îl exclude din start, scrie Business Standard. În lupta pentru rezultate, Şerban Barbato, managing director al companiei, mizează pe brandurile puternice din portofoliu, dar şi pe atragerea unor noi venituri.
Minus de 60% pentru revistele glossy ale Intact

Exportul de creaţie publicitară este o sursă inconstantă de venituri şi, de multe ori, neînsemnată pentru business-ul agenţiilor locale. Creativii români au însă suficiente motive să treacă graniţele: câştigă reputaţie şi şansa de a lucra cu clienţi care au un stil mult mai "fair play" faţă de nivelul obişnuit pe piaţa locală, au declarat pentru DailyBusiness publicitari cu "export" în palmares.
Exportul de creaţie îmbogăţeşte agenţiile de publicitate locale mai mult cu imagine