Bilanţul amenzilor CNA. Sancţiuni mai puţine de la un an la altul. Antena 3 şi Antena 1, cele mai mari amenzi

Televiziunile, mai „cuminţi” de la un an la altul. Deşi an electoral, în 2014, Consiliul Naţional al Audiovizualului a dat amenzi totale de 1,8 milioane de lei (411.000 de euro). Suma amenzilor este în scădere faţă de anii 2013 şi 2012. Fruntaşe în topul amenzilor (după cuantum) sunt Antena 3 şi Antena 1.

Paginademedia.ro prezintă în continuare situaţia amenzilor CNA în anul 2014.

Raportat la cuantumul amenzilor, acesta a fost cel mai slab an, din ultimii patru, pentru CNA, dar bun pentru televiziuni.

Iată cum a stat situaţia în ultimii ani, în cuantum amenzi: 

2014 - 68 de amenzi, în valoare totală de 1,8 milioane de lei (411.000 de euro)

2013 - 103 amenzi în valoare totală de 2,2 milioane de lei (aproape jumătate de milion de euro)

2012 - 115 amenzi în valoare totală de peste 3 milioane de lei (670.000 de euro)

2011 - 112 amenzi în valoare totală de 2,1 milioane de lei (500.000 de euro).

Consiliul a „excelat” totuşi la capitolul somaţii, acordând 284 de somaţii publice posturilor TV locale şi centrale, dar şi radiourilor.

Cel mai amendat post a fost cel deţinut de familia Voiculescu, care a avut un cuantum total de 230.000 de lei, urmat de Antena 1, cu 170.000 de lei. Locul trei îi revine postului B1 TV, cu 145.000 de lei.

De menţionat că, posturile TV contestă în instanţă amenzile primite de la CNA, unele au fost menţinute, iar altele înjumătăţite sau anulate, însă deciziile nu sunt definitive.

Topul amenzilor (după cuantum) în cazul posturilor TV: 

Topul amenzilor (după cuantum) în cazul posturilor de radio: 

Şi la capitolul şedinţe, Consiliul a stat slab. În 2014, instituţia a trecut prin două mari blocaje, ceea ce a dus la un număr de doar 63 de şedinţe publice, în loc de aproximativ 90, cum a fost în 2013. Pe de o parte, a fost conflictul dintre trei membri CNA şi şefa instiuţiei, Laura Georgescu. Ma exact, Valentin Jucan, Narcisa Iorga (fost membru) şi Florin Gabrea au refuzat să mai participe la şedinţele publice alături de Laura Georgescu, preşedintele CNA, cerându-i acesteia demisia. Reacţia a venit după ce în presă au apărut înregistrări cu Laura Georgescu folosind un limbaj suburban.

Cel de-al doilea blocaj a avut loc chiar în campania electorală, când CNA a rămas cu doar şapte membri, după ce patru au ajuns la final de mandat. Parlamentul a reuşit să se întrunească abia după alegerile prezidenţiale pentru a numi doi membri noi, astfel încât instituţia să-şi reia activitatea. În acest caz a fost un blocaj de cinci săptămâni, timp în care ar fi putut să aibă loc în jur de 10 şedinţe publice.