Postările Facebook, verificate în România de o echipă de fact-checkers. Sunt vizate informaţiile false sau cele care dezinformează

Facebook va avea o echipă de fact-checkers în România, adică oameni care vor verfica informaţiile trunchiate sau false de pe platformă. Este vorba despre un proiect al companiei împreună cu agenţia de presă AFP. Concret, un „examinator al informaţiilor autorizat prin Reţeaua Internaţională de Verificare a Faptelor” va verifica postările care ar putea să dezinformeze sau să împrăştie informaţii false în reţea.

Mişcarea a fost anunţată astăzi, într-o conferinţă de presă online la care au participat şi reprezentanţi ai companiei din Europa.

Proiectul îşi propune să limiteze dezinfomarea şi să furnizeze utilizatorilor informaţii cât mai exacte, după cum au spus reprezentanţii Facebook.

„Suntem încântaţi să lansăm în România, alături de AFP, programul nostru de verificare independentă a informaţiei. Lupta împotriva ştirilor false este o responsabilitate pe care o luăm în serios, de aceea lucrăm constant la modalităţi de stopare a răspândirii dezinformării pe platforma noastră.

AFP este partenerul nostru cheie pentru verificarea informaţiei, având jurnaliştii în teren în întreaga lume. Aşteptăm cu nerăbdare ca parteneriatul nostru să continue pe măsură ce ne extindem în România”, a spus Jakub Turowski, Head of Public Policy pentru Polonia, statele Baltice, România şi Bulgaria.

Ce înseamnă propriu-zis „fact-checking” ?

Verificarea propriu-zisă a potenţialelor informaţii false, de clickbait sau cu potenţial de dezinformare va fi analizată de un algoritm, dar va avea şi contribuţie umană. O postare marcată în acest fel va avea mai multe consecinţe:

- Procesul de verificare este compus din trei parţi: identificare, analiză şi luarea de măsuri

- Când o postare a fost marcată ca fiind falsă, Facebook avertizează persoanele care văd postarea sau încearcă să o distribuie

- De asemenea, va fi prezentată mai jos în News Feed

- Îi se va reduce reach-ul (va fi redus numărul de oameni care o pot vedea)

- Li se va restricţiona dreptul da share şi li se va opri monetizarea paginilor şi domeniilor care distribuie în mod repetat ştiri false

- Vor fi date explicaţii suplimentare postărilor marcate în programul de fact-checking (de exemplu, versiunea oficială a autorităţilor)

- Deciziile luate de fact-checkers pot fi contestate şi reanalizate.

- Toţi oamenii implicaţi în procesul de fact-checking sunt certificaţi prin Reţeaua Internaţională de Verificare a Faptelor şi trebuie să adere la un cod etic. Facebook nu a dat foarte multe detalii despre oamenii care vor ocupa pentru început de procesul de fact-checking în România.

GALERIE FOTO - Procesul de verficare, în imagini

Alte date despre proiect

Au fost aduse şi câteva date cu privire la activitatea reţelei de fact-checkers din Europa, în septembrie. Astfel, datele arată că:

- în septembrie au primit etichete de avertizare peste 4,4 milioane de postări din Uniunea Europeană

- tot în septembrie au fost eliminate 100.000 de postări care dezinformau cu privire la pandemia de Covid-19, în UE

Proiectul exista deja şi în alte ţări, iar odată cu lansarea acestuia în ţara noastră va cuprinde 18 limbi la nivel global, dintre care 15 ţări europene, după cum a spus Christine Buhagiar (director regional pentru Europa).

„Obiectivul programului de verificare a faptelor este identificarea dezinformării, a afirmaţiilor false, inclusiv a dezinformării din domeniul sănătăţii.

Nu este menit să interfereze cu opiniile, umorul, arta sau să corecteze inexactităţile minore dintr-o relatare”, mai spun cei de la Facebook.