COMUNICAT. Între 13 şi 15 octombrie, proiectul Comunităţi Vibrante în Valea Jiului a adus în faţa localnicilor şi turiştilor aflaţi în Petroşani, Vulcan, Petrila şi Lupeni o serie amplă de evenimente şi activităţi artistice, de la tururi ghidate la prânzuri comunitare, ateliere de creativitate, ateliere de teatru, picturi murale, expoziţii şi concerte.
De asemenea, cei interesaţi au putut vizita minele Lonea, Lupeni şi Petrila – aceasta din urmă, cea mai mare şi mai veche din Valea Jiului.
Un prilej real de a celebra istoria şi diversitatea Văii Jiului a implicat comunitatea într-o serie de evenimente care au adus bucurie şi un puternic sentiment de apartenenţă
Nota Paginademedia.ro: În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament plătit.
Proiectul Comunităţi Vibrante în Valea Jiului, un efort amplu de revitalizare a regiunii prin artă şi cultură, a cuprins activităţi artistice şi evenimente ce au avut loc timp de trei zile în fostele comunităţi minereşti din această zonă.
Începând de vineri, 13 octombrie, şi pe parcursul celor două zile de weekend, localnicii şi vizitatorii a patru localităţi din Valea Jiului – Petroşani, Vulcan, Petrila şi Lupeni – au avut ocazia să ia parte la o serie de evenimente şi activităţi artistice destinate revitalizării comunităţilor locale, comunităţi care se confruntă cu efectele dispariţiei industriei mineritului şi provocările tranziţiei către un nou model de dezvoltare locală.
Astfel, în cele patru oraşe foste miniere un grup amplu de organizatori, oameni implicaţi din sectorul neguvernamental, voluntari, artişti locali, dar şi artişti recunoscuţi la nivel naţional au realizat picturi murale, au susţinut ateliere de tehnici teatrale, improvizaţie, storytelling etc.
Printre evenimentele la care au participat deopotrivă localnici şi vizitatori se numără vernisajul planiglobului Văii Jiului realizat de artistul Ion Barbu, cunoscut publicului drept grafician al revistei Dilema Veche (şi al Academiei Caţavencu), unde, în fiecare săptămână, vă puteţi amuza cu desenele sale, comentarii pe cât de inteligente, pe atât de ireverenţioase la adresa lumii de azi.
GALERIE FOTO. Comunităţi vibrante în Valea Jiului
Activităţile din 13-15 octombrie au avut loc în cartierele Dallas (Vulcan), Ştefan (Lupeni) şi Bosnia (Petroşani) şi au inclus prânzuri comunitare, picturi murale, ateliere de creativitate din materiale reciclabile, un târg de jucării second-hand, însoţite un performance de teatru special pregătit cu participarea copiilor din zonă.
Pictorul Cristian Scutaru a putut fi văzut „live” la lucru în Cartierul Ştefan din Lupeni, unde a realizat pe un mural portretul regretatei Tatiana Stepa. Muralul lui Paul Şerban din Cartierul Dallas (Vulcan) a fost, de asemenea, prezentat locuitorilor cartierului. Actorii Ştefan Hotnog şi Alexandra Pribeagu au lucrat cu mai multe serii de copii pe care i-au provocat să se exprime în scurte „tablouri” de teatru.
De asemenea, cei interesaţi au putut vizita minele Lonea, Lupeni şi Petrila. Dacă prima dintre acestea, a putut fi văzută în cadrul unui eveniment unic, respectiv aniversarea a 150 de ani de la deschidere, Petrila, cea mai veche şi mai mare mină a Văii Jiului, este mereu un obiectiv de neratat.
Evenimentele au fost realizate împreună cu membri ai Coaliţiei Valea Jiului Implicată, cu artişti locali sau din alte zone, cu persoane reprezentative pentru comunităţile marginalizate, precum şi cu sprijinul administraţiilor locale.
Proiectul Comunităţi Vibrante în Valea Jiului este derulat de Valea Jiului Society, Urban Lab Valea Jiului şi Asociaţia Copii pentru Viitor, cu sprijinul organizaţiilor membre ale Coaliţiei Valea Jiului Implicată, şi este finanţat prin programul În Stare de Bine, susţinut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
„Evenimentele pe care le-am organizat în luna august tot aici, în Valea Jiului, au fost o demonstraţie clară a potenţialului nostru colectiv de a aduce schimbări pozitive. Am experimentat bucuria şi puterea artei de a uni oamenii şi de a revitaliza spiritul comunitar“, a declarat Adina Vinţan, preşedinte al Valea Jiului Society şi coordonator al proiectului.
„Până în prezent, am reuşit să ajungem la peste 300 de beneficiari, să depăşim cu mult indicatorii, având peste 500 de participanţi spectatori, cu peste 50 de voluntari şi o serie de ateliere educative şi momente cultural-artistice. Au fost amenajate trei spaţii pentru intervenţiile culturale în comunităţile marginalizate, asigurând prezenţa şi în alte spaţii şi în media la nivelul întregii zone a Văii Jiului.”
Şi totuşi, de ce a atras Valea Jiului atenţia artiştilor şi a ONG-urilor? În ultimii 26 de ani, Valea Jiului a cunoscut cel mai acut proces de depopulare faţă de toate celelalte zone miniere din Europa, spun organizatorii. Din 15 mine au mai rămas operaţionale două (Vulcan şi Livezeni), iar alte două (Lonea şi Lupeni) sunt în diverse programe de reducere a activităţii. Unele au făcut obiectul unor proiecte de regenerare urbană şi renaturare, altele au eşuat din lipsa capacităţii financiare şi administrative a comunităţii locale.
Un exemplu distinct este Mina Petrila, unde este propusă păstrarea şi reconversia prin punerea în valoare a potenţialului cultural, industrial şi de afaceri şi de dezvoltare a roboticii. În prezent, cele două mine cu plan de închidere au un masterplan dezvoltat prin proiectul Zone Funcţionale în Uniunea Europeană, prin care se propune modificarea planului de închidere pentru a asigura reconversia în paralel cu închiderea activităţilor miniere până în 2026.
Pe de altă parte, în zonă se doreşte impulsionarea activităţilor din turism (cazare, alimentaţie publică, facilităţi şi atracţii), precum şi a companiilor nepoluante de prelucrare (electrice, textile, automotive).
„Dispariţia mineritului din această zonă, după un secol şi jumătate în care această industrie a fost definitorie pentru identitatea comunităţilor locale, a fost un eveniment catastrofic”, spune Mihai Danciu, preşedinte Urban Lab Valea Jiului.
„Am învăţat din experienţe similare că, atunci când dispar industrii care adunau în jurul lor întregi comunităţi, acestea din urmă ajung să se confrunte cu problema supravieţuirii. Dacă vrem ca Valea Jiului, un loc cu un potenţial natural extraordinar, să renască, atunci nu e nevoie să aducem doar investiţii, ci şi să reclădim comunităţile, să readucem oamenii laolaltă, să le arătăm că suntem împreună, că dacă ne ajutăm există speranţă şi putem începe să construim aici viitorul.
În primul rând, comunităţile înseamnă o imagine despre ele însele. Iar pentru aceşti oameni, care timp de peste 150 de ani au reprezentat inima industriei mineritului din România, dispariţia acestei ocupaţii a însemnat pierderea identităţii de sine. Acum încercăm cu toţii să o reclădim, prin artă comunitară şi participativă.”
Despre Valea Jiului Society
Valea Jiului Society activează în domeniul dezvoltării locale şi are ca scop dezvoltarea socială, economică şi culturală a Văii Jiului pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii locale. Unul dintre proiectele majore ale VJS este Coaliţia Valea Jiului Implicată, care constă în prezent în 25 de ONG-uri active în această zonă şi care colaborează pentru tranziţia justă a Văii Jiului de la industria poluantă.
Din 2022, VJS implementează împreună cu alţi peste 30 de parteneri (autorităţi publice, ONG-uri, mediul privat, mediul universitar) proiectul Valea Jiului Vibrantă, care vizează revitalizarea spaţiilor publice din Valea Jiului prin artă şi redarea acestora comunităţii prin organizarea diverselor activităţi pentru toate vârstele.
Pentru mai multe detalii accesaţi www.valeajiuluiimplicata.org.
Despre programul În Stare de Bine
În Stare de Bine este un program anual de finanţare ce oferă granturi nerambursabile în valoare totală de 1 milion de euro pe an organizaţiilor neguvernamentale din România. Programul este implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, cu susţinerea financiară a Kaufland România.
Obiectivul programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane prin sprijinirea iniţiativelor care au un impact pozitiv în trei domenii esenţiale – cultura, sportul şi viaţa sănătoasă – şi care se adresează grupurilor vulnerabile şi comunităţilor din care acestea fac parte.
În acest an, în mod excepţional, criza umanitară din Ucraina a determinat reorientarea parţială a programului către sprijinirea migranţilor şi refugiaţilor alungaţi de război din ţara vecină.
Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.instaredebine.ro.
Despre Kaufland România
Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1.300 de magazine în 8 ţări, 132.000 de angajaţi şi o reţea de 149 de magazine în România. Asumarea responsabilităţii ecologice şi sociale este un aspect esenţial al politicii corporative Kaufland.
Crezul companiei constă în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia, de aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferenţa”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acţiunile de responsabilitate socială.
Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfăşurate în parteneriat cu asociaţii neguvernamentale regionale sau naţionale şi urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari.
Pentru mai multe detalii vizitaţi www.kaufland.ro.
Despre Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) este o organizaţie neguvernamentală, independentă, înfiinţată în anul 1994, care promovează o societate civilă puternică şi sustenabilă, ce contribuie la apărarea valorilor democratice prin sprijinirea actorilor societăţii civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil şi întărirea cooperării cu celelalte sectoare.
Mai multe detalii sunt disponibile la www.fdsc.ro
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
