Skip to main content

Un zvon cu peste 5.000 de menţiuni. Cât de mult a explodat cazul „Ambulanţa neagră”?

 
Un zvon cu peste 5.000 de menţiuni. Cât de mult a explodat cazul „Ambulanţa neagră”?

„Ambulanţa neagră” a făcut turul televiziunilor, site-urilor şi reţelelor sociale. Un zvon vechi, reîncălzit în era TikTok, a reuşit să capteze din nou atenţia publicului şi să transforme o poveste fără dovezi într-un subiect de ştiri.

Publicitate

De la postări distribuite masiv online până la dezbateri şi materiale în presă, „Ambulanţa neagră” a avut parte de o cursă pentru atenţie. Un caz care ar fi putut rămâne doar o legendă urbană a ajuns astfel să genereze un val consistent de menţiuni în mass-media.

În perioada 1 – 26 august, mediaTRUST a identificat 5.073 de materiale referitoare la subiectul „ambulanţei negre”, care au generat o audienţă estimată de aproximativ 79,3 milioane de contacte potenţiale.

Subiectul a explodat în mass-media începând cu ziua ce a urmat după atac. Pe 9 august au fost identificate 1.647 de materiale, reprezentând 33% din întregul volum al perioadei analizate. A fost ziua cu cea mai mare vizibilitate, iar portalurile au fost principalul canal de difuzare, cu 914 materiale.

Pe 10 august, interesul a rămas foarte ridicat: 1.375 de materiale, adică 27% din total.

În primele trei zile de mediatizare, 9 – 11 august, au fost generate 3.766 de materiale, adică 74% din întregul volum al perioadei.

Pe 21 august, expresia „ambulanţa neagră” a reapărut într-un context indirect, legat de nemulţumirile angajaţilor serviciilor de ambulanţă şi de ameninţările cu proteste. Mesajul „Salvăm vieţi, nu suntem ambulanţa neagră” a readus expresia în atenţia presei, fără ca materialele să trateze propriu-zis atacul din Recea-Cristur.

De notat că incidentul a avut loc în seara de 8 august, în comuna Recea-Cristur, iar presa a început să relateze masiv cazul începând din 9 august, arată cea mai nouă analiză mediaTRUST.ro

Ce trusturi media au relatat cel mai mult pe subiect?

Radioul şi televiziunea au generat împreună aproape 20% din volum, cu 511 materiale radio şi 487 TV.

În topul surselor care au relatat cel mai frecvent despre subiect în perioada analizată se află Digi24, cu 75 de materiale, urmat de Euronews România (69), Antena 3 CNN (68). Clasamentul continuă cu TVR Info (43), România TV (41), B1 TV (37), Digi FM (32) şi Radio France Internationale (31), Realitatea Plus (28), news.ro (27). 

TOP 10 - Sursele media cu cele mai multe materiale

1. Digi24 – 75 de materiale

2. Euronews România – 69 de materiale

3. Antena 3 CNN – 68 de materiale

4. TVR Info – 43 de materiale

5. România TV – 41 de materiale

6. B1 TV – 37 de materiale

7. Digi FM – 32 de materiale

8. Radio France Internationale – 31 de materiale

9. Realitatea Plus – 28 de materiale

10. news.ro – 27 de materiale

7 din primele 10 surse care au comunicat cel mai mult pe subiect sunt televiziuni, iar 2 sunt posturi de radio. Ponderea televiziunilor arată cât de puternic a fost subiectul, fiind tratat ca unul de interes naţional, nu ca un simplu incident local. 

Apoximativ 34% dintre materialele difuzate în presa audiovizuală au fost difuizate în intervalul de prime-time.

Volumul mare de materiale a fost susţinut şi de numărul ridicat de declaraţii şi reacţii publice. Subiectul a fost preluat de politicieni, reprezentanţi ai instituţiilor publice, specialişti şi organizaţii profesionale, care au transformat cazul într-o discuţie mai largă despre dezinformare, responsabilitatea platformelor şi necesitatea unor măsuri împotriva fake news, arata analiza mediaTRUST.

Printre vocile care au comentat cazul s-au numărat:

  • Radu Miruţă
  • Alexandru Rogobete
  • Gelu Duminică
  • Raed Arafat
  • Emil Boc
  • Cseke Attila
  • Dan Dungaciu
  • Oana Gheorghiu
  • Maria Forna
  • reprezentanţi ai mai multor instituţii şi organizaţii

CNA a eliminat 90 de videoclipuri

Mircea Toma, membru al CNA, s-a declarat împotriva ideii ca o instituţie a statului să aibă obligaţia de a verifica şi califica un conţinut informaţional drept adevărat sau fals, avertizând asupra riscului ca o astfel de putere să fie folosită abuziv.

În paralel, CNA a solicitat TikTok eliminarea a 90 de videoclipuri referitoare la „Ambulanţa Neagră care fură copii”, ceea ce a adus în prim-plan şi responsabilitatea platformelor în limitarea răspândirii dezinformării.

Cine s-a mai sesizat cu privire la deziformare?

Ministerul Afacerilor Interne a dezminţit existenţa unor cazuri în care ambulanţele ar fi răpit persoane, iar Ministerul Sănătăţii a condamnat atacul şi a calificat afirmaţiile despre „ambulanţele negre” drept false şi periculoase.

La rândul său, Colegiul Medicilor din România a condamnat atacul, vorbind despre trecerea de la ”ambulanţa neagră” la violenţă.

Cazul a generat inclusiv o dezbatere despre cine ar trebui să stabilească dacă un conţinut este adevărat sau fals şi ce rol trebuie să aibă instituţiile statului.

„S-a conturat astfel o a doua direcţie în reflectarea subiectului: nu doar ştiri despre atac, ci şi reacţii publice despre pericolele dezinformării şi efectele acesteia asupra comportamentului colectiv”, scrie institutul de cercetare mediaTRUST.

Unde s-a dicutat cel mai mult subiectul?

Facebook a contribuit cu 303 apariţii, iar televiziunile cu 126, ceea ce arată că efectele dezinformării de pe Tiktok au ajuns foarte rapid subiect de dezbatere în presa online şi, simultan, în televiziune.

Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
viewscnt

sus